4 intrări
41 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (14)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AFINĂ, afine, s. f. Fructul comestibil al afinului1, o bacă în formă de bobiță neagră-albăstruie, brumată, cu gust acrișor. – Din afin1.
afină sf [At: DA / Pl: ~ne / E: afin1 + -ă] Fruct comestibil al afinului1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AFINĂ (pl. -ine) 🌿 Broboană neagră-albăstrie, foarte gustoasă pe care o produce afinul; poporul usucă aceste broboane, le fierbe, iar zeama o întrebuințează ca doctorie contra diareei și a tusei.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AFINĂ, afine, s. f. Fructul comestibil al afinului1, o bacă în formă de bobiță neagră-albăstruie, brumată, cu gust acrișor. – Forma feminină a lui afin1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AFINĂ, afine, s. f. Fructul comestibil al afinului, în formă de bobiță neagră-albăstruie, cu gust ușor astringent. Pe prietenul nostru Alecu l-am hrănit cu caș și cu miel fript și l-am cinstit cu rachiu de afine. SADOVEANU, N. F. 172.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AFINĂ, afine, s. f. Fructul comestibil al afinului1, în formă de bobiță neagră-albăstruie. – Forma feminină a lui afin1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AFINĂ ~e f. Fructul afinului. [G. D. afinei] /Din afin
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
afină f. broboană de afin din care se fac conserve și siropuri răcoritoare; sucul lor roșu închis se întrebuințează spre a văpsi stofe și pentru colorarea artificială a vinurilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
áfină f., pl. e (din dafin infl. de lat. ácinus și ácinum, pl. ácina, bobiță, bacă. D. rom. vine ung. afónya și áfonya. Fruct de afin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AFIN2, -Ă, afini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aflată în raport juridic de afinitate (4). 2. Adj. Asemănător, înrudit în spirit. – din lat. affinis.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
AFINA, afinez, vb. I. Tranz. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. – Din fr. affiner, it. affinare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AFINA, afinez, vb. I. Tranz. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. – Din fr. affiner, it. affinare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
afin2, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: lat affinis] (Jur) 1-2 smf, a (Persoană) care este rudă prin alianță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afina vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: fr affiner, it affinare] 1 A separa de impurități masă metalică. 2 (D. fibre textile) A face mai fin Si: a subția.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍AFEN... = AFIN...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
*AFIN2 sm., *AFINĂ (pl. -ine) sf. ⚖️ Rudă (prin alianță): tot acel ce nu este nici rudă, nici afin (cuscru) cu pupilul nu poate fi silit a primi tutela fără voința sa (COD.-CIV.); dacă femeia judecătorului este rudă sau afină a uneia din părți (PR.-CIV.) [ lat. affinis].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AFIN1 sm. 🌿 Tufă care crește prin locurile stîncoase și umede din pădurile muntoase și subalpine, și prin pășunile pietroase din regiunea alpină (Vaccinium myrlillus) (🖼 37).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AFIN2, -Ă, afini, -e, s. m. și f. (Jur.) Rudă prin alianță. – Din lat. affinis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
AFINA, afinez, vb. I. Tranz. 1. (Complementul indică o masă metalică, uneori în stare lichidă) A separa de impurități (prin metode chimice sau electrolitice). 2. (Cu privire la fire de lînă, de bumbac etc.) A subția, a face foarte fin.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AFINA, afinez, vb. I. Tranz. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lînă, de bumbac etc. – Fr. affiner (it. affinare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AFIN, -Ă adj. Înrudit. // s.m. și f. Rudă prin alianță. [< lat. affinis].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AFINA vb. I. tr. 1. A înlătura impuritățile dintr-o masă metalică. 2. (Text.) A subția, a face firele foarte fine. [< fr. affiner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AFIN, -Ă I. adj. înrudit. II. s. m. f. rudă prin alianță. (< lat. affinis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AFINA vb. tr. 1. a elimina, în timpul topirii, bulele de aer, impuritățile dintr-o masă metalică ori sticloasă. 2. (text.) a subția firele. (< fr. affiner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A AFINA ~ez tranz. 1) (impurități) A separa în timpul topirii dintr-o masă metalică. 2) (fire de bumbac, de lână etc.) A subția făcând (mai) fin. /<fr. affiner, it. affinare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*afín, -ă adj. (lat. affínis, învecinat, d. finis, hotar. V. fine). Rudă pin alianță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
afină2 (rudă) s. f., g.-d. art. afinei; pl. afine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
afină1 (fruct) s. f., g.-d. art. afinei; pl. afine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
afină1 (fruct) s. f., g.-d. art. afinei; pl. afine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
afină2 (rudă) s. f., g.-d. art. afinei; pl. afine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
afină (fruct) s. f., g.-d. art. afinei; pl. afine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
afină (rudă) s. f., g.-d. art. afinei; pl. afine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
afină (juridic)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
afină (fruct)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
afină (fructul afinului).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
afina (a ~) (a separa de impurități, a subția firele) vb., ind. prez. 1 sg. afinez, 3 afinează; conj. prez. 1 sg. să afinez, 3 să afineze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
afina (a ~) (a separa de impurități, a subția firele) vb., ind. prez. 3 afinează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
afina (a purifica, a subția) vb., ind. prez. 1 sg. afinez, 3 sg. și pl. afinează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
afin (juridic)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
afin, -nă (rudă prin alianță).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
VACCINIUM L., AFINE, fam. Ericaceae. Gen originar din emisfera nordică, din regiunile arctice pînă în munții din regiunile tropicale, cca 148 specii, arborași erecți sau repenți. Frunze caduce sau persistente, alterne, cu pețioli scurți, întregi sau dentate. Flori solitare sau în raceme terminale sau axilare, corolă albă, roz, roșie, cilindrică sau campanulată, cu 4-5 lacinii, 8 sau 10 stamine, ovar inferior cu 4-10 loji, antere cu apendice. Fruct, bacă cu multe semințe.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Vaccinium myrtillus L., « Afine ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (corolă verde-deschis cu nuanță de roșu-carmin, sferică, cu 5 lacinii, 10 stamine) singulare, pendente în axa frunzelor. Frunze ovate, ascuțite la vîrf, fin-serate, verzi, caduce. Arbust, 0,45- 0,50 m înălțime foarte ramificat, semitîrîtor. Tulpini și lujeri glabri, verzi. Fruct sferic, bacă neagră-albăstruie.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
afină, afinesubstantiv feminin
- 1. Fructul comestibil al afinului, o bacă în formă de bobiță neagră-albăstruie, brumată, cu gust acrișor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Pe prietenul nostru Alecu l-am hrănit cu caș și cu miel fript și l-am cinstit cu rachiu de afine. SADOVEANU, N. F. 172. DLRLC
-
etimologie:
- afin DEX '09 MDA2
afina, afinezverb
- 1. A separa de impurități o masă metalică. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: subția
etimologie:
- affiner DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- affinare DEX '09 MDA2 DEX '98
afin, afinăadjectiv
- 1. Asemănător, înrudit în spirit. DEX '09 DNsinonime: asemănător înrudit
etimologie:
- affinis DEX '09 DEX '98 DN
afin, afinisubstantiv masculin afină, afinesubstantiv feminin
etimologie:
- affinis DEX '09 MDA2 DEX '98 DN