3 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

afin2, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: lat affinis] (Jur) 1-2 smf, a (Persoană) care este rudă prin alianță.

áfin1 sm [At: ODOBESCU, S. III, 179 / Pl: ~i / E: nct] Plantă cu aspect de arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe în formă de bobită neagră-albăstruie, comestibile (cu gust acrișor), răspândită în regiunile de munte (Vaccinam Myrtillus).

AFÍN2, -Ă, afini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aflată în raport juridic de afinitate (4). 2. Adj. Asemănător, înrudit în spirit. – din lat. affinis.

AFIN1, afini, s. m. Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte (Vaccinium myrtillus).Et. nec.

ÁFIN1, afini, s. m. Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte (Vaccinium myrtillus).Et. nec.

AFÍN2, -Ă, afini, -e, s. m. și f. (Jur.) Rudă prin alianță. – Din lat. affinis.

AFÍN2, afini, s. m. (Jur.) Rudă prin alianță.

AFÍN1, afini, s. m. Arbust cu flori albe-verzui sau roșiatice, care crește prin pădurile muntoase (Vaccinium myrtillus). Printre brazi, printre molifzi, printre afini și ienuperi, sui... pînă în vîrful muntelui. ODOBESCU, S. III 179.

ÁFIN1, afini, s. m. Arbust cu flori albe-verzui sau roșietice, cu fructe comestibile. (Vaccinium myrtillus).

AFÍN2, afini, s. m. (Jur.) Rudă prin alianță. – Lat. lit. affinis.

AFÍN, -Ă adj. Înrudit. // s.m. și f. Rudă prin alianță. [< lat. affinis].

AFÍN, -Ă I. adj. înrudit. II. s. m. f. rudă prin alianță. (< lat. affinis)

ÁFIN ~i m. Arbust din regiunile de munte cu frunze ovale-alungite, flori roz-deschise și cu fructe comestibile de culoare neagră-albăstruie. /Orig. nec.

AFÍN ~i m. jur. Rudă prin alianță. /<lat. affinis

afin m. tufă ale cării broboane, numite afine, sânt negre, acrișoare și foarte gustoase. (Vaccinium myrtillus). [Origină necunoscută].

áfin m. (d. afină). Un copăcel cu frunze verzĭ dințate, cu florĭ roșiatice, cu fructe negre albăstriĭ dulcĭ și cam acrișoare (vaccinium myrtillus). În Siberia se face din fructele luĭ un rachiu concentrat. În med. ele se recomandă contra diareiĭ, disenteriiĭ, scorbutuluĭ și vărsăriĭ de sînge. Din ele se fac și conserve și siropurĭ, ĭar cu sucu lor, roș închis, se colorează vinurile și stofele.

*afín, -ă adj. (lat. affínis, învecinat, d. finis, hotar. V. fine). Rudă pin alianță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

afín2 (rudă) s. m., pl. afíni

áfin1 (arbust) s. m., pl. áfini

afín (rudă) s. m., pl. afíni

arată toate definițiile

Intrare: afin (adj.)
afin3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afin
  • afinul
  • afinu‑
  • afi
  • afina
plural
  • afini
  • afinii
  • afine
  • afinele
genitiv-dativ singular
  • afin
  • afinului
  • afine
  • afinei
plural
  • afini
  • afinilor
  • afine
  • afinelor
vocativ singular
plural
Intrare: afin (bot.)
afin1 (bot.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afin
  • afinul
  • afinu‑
plural
  • afini
  • afinii
genitiv-dativ singular
  • afin
  • afinului
plural
  • afini
  • afinilor
vocativ singular
plural
Intrare: afin (jur.; s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afin
  • afinul
  • afinu‑
plural
  • afini
  • afinii
genitiv-dativ singular
  • afin
  • afinului
plural
  • afini
  • afinilor
vocativ singular
  • afinule
  • afine
plural
  • afinilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

afin (adj.)

etimologie:

afin (bot.)

  • 1. Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte (Vaccinium myrtillus).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Printre brazi, printre molifzi, printre afini și ienuperi, sui... pînă în vîrful muntelui. ODOBESCU, S. III 179.
      surse: DLRLC

etimologie:

afin, -ă (persoană) afin afină

  • 1. Persoană aflată în raport juridic de afinitate.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: