AERISIRE, aerisiri, s. f. Acțiunea de a aerisi și rezultatul ei; aeriseală. – V. aerisi.

aerisire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: aerisi] 1 Pătrunderea aerului¹ proaspăt într-o încăpere Si: aerisit¹ (1). 2-3 Expunere a unui obiect (de îmbrăcăminte) la aer¹ (1) Si: aerisit¹ (2-3). 4 Respirare a aerului¹ proaspăt în timpul unei plimbări Si: aerisit¹. 5 Răcorire Si: aerisit¹ (5). 6 (Fig) înnoire Si: aerisit¹ (6).

AERISIRE, aerisiri, s. f. Acțiunea de a aerisi și rezultatul ei; aeriseală. [Pr.: a-e-] – V. aerisi.

AERISIRE, aerisiri, s. f. Acțiunea de a aerisi. Aerisirea sălii de bibliotecă.

AERISIRE, aerisiri, s. f. Acțiunea de a aerisi.

AERISI, aerisesc, vb. IV. Tranz. A lăsa să pătrundă aer¹ (1) proaspăt într-o încăpere; a expune un obiect (de îmbrăcăminte) la aer¹. ♦ Refl. A ieși afară pentru a respira aer¹ proaspăt; a se răcori. – Din ngr. aéríso (aor. lui aerizo).

aerisi [At: URICARIUL V, 192/6 / Pzi: ~sesc / E: ngr αεριςω] 1 vt A lăsa să pătrundă aer¹ (1) proaspăt într-o încăpere. 2 vt A expune un obiect (de îmbrăcăminte) la aer¹. 3 vr A ieși afară pentru a respira aer¹ proaspăt. 4 vr A se răcori. 5 vt (Fig) A înnoi.

AERISI (-isesc) vb. tr. 1 A înlocui aerul stricat prin aer curat, a lăsa să intre aer curat (într’o încăpere), a împrospăta aerul: Florico, vezi tu de mai aerisește nițel casa (BR.-VN.) ¶ 2 A svînta, a scoate la aer curat, a întinde la aer: ar fi bine să aerisești din cînd în cînd hainele din dulap [ngr. άέρισα < άερίξω].

AERISI, aerisesc, vb. IV. Tranz. A lăsa să pătrundă aer¹ (1) proaspăt într-o încăpere; a expune un obiect (de îmbrăcăminte) la aer¹. ♦ Refl. A ieși afară pentru a respira aer¹ proaspăt; a se răcori. [Pr.: a-e-] – Din ngr. aerízo (aor. aérisa).

AERISI, aerisesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la încăperi) A curăța de aerul viciat, prin introducere de aer proaspăt; (complementul indică un obiect de îmbrăcăminte, așternutul patului etc.) a expune la aer. Aerisește rufăria copilului. Odaie bine aerisită.

AERISI, aerisesc, vb. IV. Tranz. A lăsa să pătrundă aer proaspăt într-o încăpere; a expune un obiect (de îmbrăcăminte) la aer. – Ngr. aerízo (aor. aerisa).

A AERISI ~esc tranz. 1) (încăperi, spații închise) A curăța de aerul viciat, lăsând să pătrundă aer proaspăt. 2) (obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi etc.) A scoate la aer. 3) A face să se aerisească. /<ngr. aérisa

A SE AERISI mă ~esc intranz. pop. A ieși afară la aer. /<ngr. aérisa

aerisì v. 1. a împrospăta aerul: a aerisi casa; 2. a scoate la aer curat (haine, plante). [Gr. mod.].

aerisésc v. tr. (ngr. aerizo, aor. aérisa). Primenesc aeru: a aerisi o odaĭe. Expun la aer, zvîntez: a aerisi haĭnele. – Și aerez.

aerisire s. f., g.-d. art. aerisirii; pl. aerisiri

aerisire s. f., g.-d. art. aerisirii; pl. aerisiri

aerisire s. f., g.-d, art. aerisirii; pl. aerisiri

aerisi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aerisesc, 3 sg. aerisește, imperf. 1 aeriseam; conj. prez. 1 sg. să aerisesc, 3 să aerisească

aerisi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aerisesc, imperf. 3 sg. aerisea; conj. prez. 3 să aerisească

aerisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aerisesc, imperf. 3 sg. aerisea; conj. prez. 3 sg. și pl. aerisească

aerisesc, -sească 3 conj., -seam 1 imp.

AERISIRE s. ventilaj, ventilare, ventilație. (Instalație de ~.)

AERISIRE s. ventilaj, ventilare, ventilație. (Instalație de ~.)

AERISI vb. a ventila.

AERISI vb. a ventila. (~ o cameră.)