7 definiții pentru ventilare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VENTILÁRE, ventilări, s. f. Acțiunea de a (se) ventila și rezultatul ei; ventilație. – V. ventila.

VENTILÁRE, ventilări, s. f. Acțiunea de a (se) ventila și rezultatul ei; ventilație. – V. ventila.

VENTILÁRE, ventilări, s. f. Acțiunea de a ventila.

VENTILÁRE s.f. Acțiunea de a ventila și rezultatul ei; ventilație. [< ventila].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ventiláre s. f., g.-d. art. ventilắrii; pl. ventilắri

ventiláre s. f., g.-d. art. ventilării; pl. ventilări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VENTILÁRE s. 1. v. împrospătare. 2. v. aerisire.

VENTILARE s. 1. împrospătare, primenire, purificare. (~ aerului din încăpere.) 2. aerisire, ventilaj, ventilație. (Instalație de ~.)

Intrare: ventilare
ventilare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ventilare
  • ventilarea
plural
  • ventilări
  • ventilările
genitiv-dativ singular
  • ventilări
  • ventilării
plural
  • ventilări
  • ventilărilor
vocativ singular
plural

ventilare

etimologie:

  • vezi ventila
    surse: DEX '09 DEX '98 DN