22 de definiții pentru aduna (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aduna [At: COD. VOR. 8/5 / Pzi: adun, (înv) ~nez, (îvr) aduiu] 1 vt A strânge la un loc ceea ce se află împrăștiat. 2 vt (îvr; îe) A ~ pâinea A așeza aluatul (sau mălaiul) în tăvi pentru coacere. 3 vt A strânge (alegând de ici și colo). 4-5 vtr A (se) concentra. 6-7 vr (Fig; îe) A-și ~ gândurile (~ puterile) A se concentra. 8 A depozita. 9 vt A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale Cf a agonisi. 10 vt A colecționa. 11 vt (Rar) A colecta impozitele. 12-13 vtr (D. ființe) A (se) strânge la un loc, formând un grup. 14-15 vtr (D. ființe) A (se) întruni. 16 vt (înv; d. persoane) A veni în contact. 17 vr (înv; d. persoane) A se împreuna. 18 (Mat) A totaliza mai multe numere într-unul singur Cf a adiționa. 19 (D. o sumă) A ajunge. 20 (Înv) A consta. 21 (Pop; d. persoane; îe) Parcă a tunat și i-a ~t A pune la un loc persoane foarte deosebite una de alta. etimologie lipsă în original

ADUNÁ, adún, vb. I. 1. Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate părțile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegând de ici și de colo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere într-unul singur. 6. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc, formând un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc. ♦ A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. – Lat. adunare.

ADUNÁ, adún, vb. I. 1. Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate părțile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegând de ici și de acolo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere într-unul singur. 6. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc, formând un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc. ♦ A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. – Lat. adunare.

ADUNÁ, adún, vb. I. I. Tranz. 1. A strînge la un loc (ceea ce se află răspîndit, împrăștiat, risipit). Cîrciumarul... aduna posomorît paharele. PAS, L. I 11. ♦ A ridica de pe jos. În calea ei începu a curge... mărgăritare, de umplu locul; iar mesenii... se plecară și le adunară. ISPIRESCU, L. 40. 2. A aduce din toate părțile, a strînge, a concentra. Mînecuță adună spre el straiele și încălțările. SADOVEANU, P. M. 157. Noi ne vom sili să adunăm [documente] cîte vom putea. BĂLCESCU, O. I 66. ◊ Fig. Vasilică își adună toate puterile, smuci o dată pe zmeu și, trîntindu-l la pămînt îi înfipse sabia în gît. POPESCU, B. II 118. De cînd am văzut vivandiera regimentului, nu-mi mai pot aduna gîndurile pe acasă. ALECSANDRI, T. 911. ◊ (Complementul indică o valoare bănească) Vine la noi... trimisul visteriei ca să adune dările. PAS, L. 1 13. ♦ Fig. A se îngrămădi. Pe frunte avea o zgîrietură... Sîngele i se adunase în sprînceană. DUMITRIU, B. F. 53. Se adună norii peste coamele pădurilor. Plouă. CĂLUGĂRU, O. P. 329. ◊ Fig. În Toma se aduna amărăciunea pic cu pic, cum se adună apa într-un ciubăr pus la streașină. V. ROM. februarie 1952, 133. În asemenea clipe, cînd își încrețea fruntea.., se aduna în el mînia. SADOVEANU, N. F. 10. 3. A ghemui ceva, concentrîndu-l într-un spațiu mai mic sau micșorîndu-i volumul; a grămădi. [Arald] la pieptu-i manta neagră în falduri și-o adună. EMINESCU, O. I 92. ◊ Refl. Paler se aduna covrig pe scaun, cu genunchii sub bărbie și nu sufla un cuvînt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 30. Floare de cicoare Cu ochi după soare: Cînd voi răsări, Ea s-o-nveseli; Cînd voi asfinți, Ea s-o ofili; Cînd voi scăpata, Ea s-o aduna. La HEM. ◊ (Complementul indică întregul rezultat din îngrămădire) Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun’ Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97. 4. A culege alegînd de ici și de colo. În zori... merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. Priviră fluturii cum săltau și săreau din floare în floare, cum albinele culegeau ceara și adunau mierea, și se desfătau foarte mult. ISPIRESCU, L. 381. ◊ A strînge recolta. (Metaforic) Seceră unde n-a semănat și adună unde n-a secerat. 5. (Cu privire la bunuri materiale) A agonisi, a pune deoparte. Se prăpădește... frumusețea de curte cu tot ce-a adunat ea acolo. DUMITRIU, B. F. 116. Vestea se împrăștiase că domnul se împăcase cu boierii, și boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăși posturi, ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. NEGRUZZI, S. I 150. II. Tranz. (Aritm.) A efectua operația adunării; a totaliza. Adunînd 17 cu 18, obținem 35.Fig. Bătrînu-și pleacă geana și iar rămîne orb... El numără în gîndu-i și anii îi adună. EMINESCU, O. I 98. III. 1. Refl. (Subiectul reprezintă un număr oarecare de ființe) A se apropia unii de alții. Se prind de mîini și se desprind, Se-adună cerc și iar se-ntind Și bat pămîntul tropotind. COȘBUC, P. I 57. ◊ A se strînge din diverse locuri, formînd un singur grup. S-adună toți vulturii stol. BENIUC, V. 113. Penelopa grăbi pasul, ocolind locul unde se vedea lumea adunată. BART, E. 250. Atunci bucuria albinelor; se lasă jos cu toatele și se adună cioatcă în pălărie. CREANGĂ, P. 238. [Graurii] se adună de petrec în stoluri. ODOBESCU, S. III 31. Hai dar, copii, adunați-vă împrejurul meu. ALECSANDRI, T. 1 429. Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. ◊ Tranz. Voi n-ați mai adunat oamenii, să le dați curaj, să le lămuriți lucrurile, să le luminați mințile. DUMITRIU, N. 195. O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni. IOSIF, PATR. 8. Făcu clacă, adunînd pe toți copiii și fetele din sat. ISPIRESCU, L. 67. ◊ Expr. Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strînși la un loc. 2. Refl. reciproc. A se întîlni deseori cu cineva, a fi mereu împreună; a veni în contact. Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun ce fel de om ești.

ADUNÁ, adún, vb. I. I. 1. Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduce din toate părțile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. și refl. A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. În ochii mei lacrimi s-adună (COȘBUC). 4. Tranz. A culege (alegând de ici și de colo). Merg s-adune Mure fetele (COȘBUC). 5. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. II. Tranz. A totaliza mai multe numere într-unul singur. III. Tranz. și refl. A (se) apropia unii de alții; a (se) strânge formând un singur grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc. ♦ Refl. A se întâlni, a veni deseori în contact cu alții. – Lat. adunare.

A SE ADUNÁ se adúna intranz. (despre ființe) A veni din toate părțile, întâlnindu-se în același loc; a se strânge. /<lat. adunare

A ADUNÁ adún tranz. 1) A face să se adune. 2) A aduce din mai multe părți punând laolaltă; a strânge. ~ lemne. ~ mere. 3) (bani, avere) A dobândi prin muncă asiduă (punând deoparte); a agonisi; a strânge. 4) mat. (numere) A supune operației de adunare. /<lat. adunare

adunà v. 1. a reduce o mulțime la unul; 2. a face adunarea. [Lat. ADUNARE].

adún, a v. tr. (lat. adúno, -áre d. ad, la, și unus, unu; it. adunare). Reduc o mulțime la unu, fac adunarea: am adunat toate cifrele Strîng: a aduna banĭ albĭ pentru zile negre (Prov). Culeg: albinele adună mĭerea din florĭ V. refl. Mă reunesc: a tunat și s’aŭ adunat (Expresiune de dispreț p. societățĭ rele).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aduná (a ~) vb., ind. prez. 3 adúnă

aduná vb., ind. prez. 1 sg. adún, 3 sg. și pl. adúnă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADUNÁ vb. 1. v. acumula. 2. v. tezauriza. 3. v. economisi. 4. (MAT.) a totaliza, (rar) a adiționa, a însuma, a suma, (înv.) a sumarisi. (A ~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) întruni, a (se) reuni, a (se) strânge, (reg.) a (se) întroloca, a (se) soborî, (Olt. și Munt.) a (se) închelba, a (se) închelbăra. (S-au ~ cu toții.) 6. v. convoca. 7. v. recolta. 8. v. colecta, a strânge. 9. a (se) înmănunchea, a (se) reuni, a (se) strânge. (Și-a ~ versurile în volum.) 10. a colecționa, a culege, a strânge. (~ folclor pe teren.)

ADUNA vb. 1. a (se) acumula, a (se) concentra, a (se) înmagazina, a (se) strînge. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. a acumula, a strînge, a tezauriza. (~ monedă, valută.) 3. a acumula, a agonisi, a economisi, a face, a strînge, (pop.) a chivernisi, (reg.) a priștipi, a răgădui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. și Munt.) a scofeli, (Ban.) a stăci, (Transilv. și Maram.) a șporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prăsi. (A ~ o adevărată avere.) 4. (MAT.) a totaliza, (rar) a adiționa, a însuma, a suma, (înv.) a sumarisi. (~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) întruni, a (se) reuni, a (se) strînge, (reg.) a (se) întroloca, a (se) soborî, (Olt. și Munt.) a (se) închelba, a (se) închelbăra. (S-au ~ cu toții.) 6. a convoca, a întruni, a reuni, a strînge. (I-a ~ pe toți.) 7. a culege, a recolta, a strînge, (Transilv.) a sureti. (~ recolta.) 8. a colecta, a strînge. (~ laptele din sat.) 9. a (se) înmănunchea, a (se) reuni, a (se) strînge. (Și-a ~ versurile în volum.) 10. a colecționa, a culege, a strînge. (~ folclor pe teren.)

A (se) aduna ≠ a (se) scădea

A se aduna ≠ a (se) împrăștia

A aduna ≠ a împrăștia, a irosi, a risipi, a scădea


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aduná (adún, adunát), vb. 1. a strînge, a culege. 2. A acumula, a îngrămădi. 3. A adăuga, a însuma. 4. (refl.) A se strînge. – Mr. adun, megl. dun, istr. aduru. < Lat. adūnāre (Pușcariu 31; REW 209; DAR); cf. it. adunare, cat., sp., port. aunar, v. fr. auner.Der. adunare, s. f. (întrunire; strîngere, culegere; adăugare, însumare); adunat, s. n. (recoltă, cules); adunător, adj. (unealtă de strîns); adunător, s. n. (numărătoare); adunătură, s. f. (grămadă; lucruri de nimic), care ar putea fi reprezentantul direct al unei formații lat., cf. abruz. adunatura.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PARES CUM PARIBUS FACILLIME CONGREGANTUR (lat.) cei ce se asemănă se adună extrem de ușor – Cicero, „De senectute”, 3, 1. Cuvinte devenite, prin traducere în toate limbile, expresie proverbială cu sens peiorativ. În românește: spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se aduna ca la urs expr. a se aduna în număr foarte mare

a strânge / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materială precară mijloace de trai decent.

arată toate definițiile

Intrare: aduna
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aduna
  • adunare
  • adunat
  • adunatu‑
  • adunând
  • adunându‑
singular plural
  • adu
  • adunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adun
(să)
  • adun
  • adunam
  • adunai
  • adunasem
a II-a (tu)
  • aduni
(să)
  • aduni
  • adunai
  • adunași
  • adunaseși
a III-a (el, ea)
  • adu
(să)
  • adune
  • aduna
  • adună
  • adunase
plural I (noi)
  • adunăm
(să)
  • adunăm
  • adunam
  • adunarăm
  • adunaserăm
  • adunasem
a II-a (voi)
  • adunați
(să)
  • adunați
  • adunați
  • adunarăți
  • adunaserăți
  • adunaseți
a III-a (ei, ele)
  • adu
(să)
  • adune
  • adunau
  • aduna
  • adunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aduna

  • 1. tranzitiv A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cîrciumarul... aduna posomorît paharele. PAS, L. I 11.
      surse: DLRLC
    • În calea ei începu a curge... mărgăritare, de umplu locul; iar mesenii... se plecară și le adunară. ISPIRESCU, L. 40.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A aduna din toate părțile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: concentra strânge 5 exemple
    exemple
    • Mînecuță adună spre el straiele și încălțările. SADOVEANU, P. M. 157.
      surse: DLRLC
    • Noi ne vom sili să adunăm [documente] cîte vom putea. BĂLCESCU, O. I 66.
      surse: DLRLC
    • figurat Vasilică își adună toate puterile, smuci o dată pe zmeu și, trîntindu-l la pămînt îi înfipse sabia în gît. POPESCU, B. II 118.
      surse: DLRLC
    • figurat De cînd am văzut vivandiera regimentului, nu-mi mai pot aduna gîndurile pe acasă. ALECSANDRI, T. 911.
      surse: DLRLC
    • Vine la noi... trimisul visteriei ca să adune dările. PAS, L. 1 13.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv A se îngrămădi.
      surse: DLRLC sinonime: îngrămădi 4 exemple
      exemple
      • Pe frunte avea o zgîrietură... Sîngele i se adunase în sprînceană. DUMITRIU, B. F. 53.
        surse: DLRLC
      • Se adună norii peste coamele pădurilor. Plouă. CĂLUGĂRU, O. P. 329.
        surse: DLRLC
      • figurat În Toma se aduna amărăciunea pic cu pic, cum se adună apa într-un ciubăr pus la streașină. V. ROM. februarie 1952, 133.
        surse: DLRLC
      • figurat În asemenea clipe, cînd își încrețea fruntea.., se aduna în el mînia. SADOVEANU, N. F. 10.
        surse: DLRLC
    • 2.2. A ghemui ceva, concentrându-l într-un spațiu mai mic sau micșorându-i volumul.
      surse: DLRLC sinonime: grămădi 4 exemple
      exemple
      • [Arald] la pieptu-i manta neagră în falduri și-o adună. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Paler se aduna covrig pe scaun, cu genunchii sub bărbie și nu sufla un cuvînt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 30.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Floare de cicoare Cu ochi după soare: Cînd voi răsări, Ea s-o-nveseli; Cînd voi asfinți, Ea s-o ofili; Cînd voi scăpata, Ea s-o aduna. La HEM.
        surse: DLRLC
      • Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun’ Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A culege (alegând de ici și de colo).
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: culege 2 exemple
    exemple
    • În zori... merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262.
      surse: DLRLC
    • Priviră fluturii cum săltau și săreau din floare în floare, cum albinele culegeau ceara și adunau mierea, și se desfătau foarte mult. ISPIRESCU, L. 381.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A strânge recolta.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • metaforic Seceră unde n-a semănat și adună unde n-a secerat.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: agonisi 2 exemple
    exemple
    • Se prăpădește... frumusețea de curte cu tot ce-a adunat ea acolo. DUMITRIU, B. F. 116.
      surse: DLRLC
    • Vestea se împrăștiase că domnul se împăcase cu boierii, și boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăși posturi, ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. NEGRUZZI, S. I 150.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv matematică A totaliza mai multe numere într-unul singur.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: totaliza 2 exemple
    exemple
    • Adunând 17 cu 18, obținem 35.
      surse: DLRLC
    • figurat Bătrînu-și pleacă geana și iar rămîne orb... El numără în gîndu-i și anii îi adună. EMINESCU, O. I 98.
      surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv reflexiv A (se) strânge la un loc, formând un grup.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: strânge 10 exemple
    exemple
    • Se prind de mîini și se desprind, Se-adună cerc și iar se-ntind Și bat pămîntul tropotind. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • S-adună toți vulturii stol. BENIUC, V. 113.
      surse: DLRLC
    • Penelopa grăbi pasul, ocolind locul unde se vedea lumea adunată. BART, E. 250.
      surse: DLRLC
    • Atunci bucuria albinelor; se lasă jos cu toatele și se adună cioatcă în pălărie. CREANGĂ, P. 238.
      surse: DLRLC
    • [Graurii] se adună de petrec în stoluri. ODOBESCU, S. III 31.
      surse: DLRLC
    • Hai dar, copii, adunați-vă împrejurul meu. ALECSANDRI, T. 1 429.
      surse: DLRLC
    • Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35.
      surse: DLRLC
    • Voi n-ați mai adunat oamenii, să le dați curaj, să le lămuriți lucrurile, să le luminați mințile. DUMITRIU, N. 195.
      surse: DLRLC
    • O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni. IOSIF, PATR. 8.
      surse: DLRLC
    • Făcu clacă, adunînd pe toți copiii și fetele din sat. ISPIRESCU, L. 67.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie tranzitiv Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.2. reflexiv reciproc A se întâlni deseori cu cineva, a fi mereu împreună; a veni în contact.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun ce fel de om ești.
        surse: DLRLC
    • 6.3. A (se) îngrămădi, a (se) ghemui.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ghemui îngrămădi

etimologie: