2 intrări
32 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADRÉSĂ, adrese, s. f. 1. Indicație (pe scrisori, pe colete etc.) cuprinzând numele și domiciliul destinatarului. ♦ Date care indică domiciliul unei persoane. ◊ Expr. (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu privire la cineva. A greși adresa = a) a nimeri în alt loc sau la altă persoană decât cea indicată; b) (fam.) a avea o părere greșită despre cineva sau ceva, a se înșela asupra cuiva. 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație, o instituție etc. 3. (Inform.) Expresie (numerică) pentru localizarea informației în memorie (3). – Din fr. adresse.
adresă sf [At: C. NEGRUZZI I, 208/ V: (înv) adres sn, (Trs) adreasă / Pl: ~se/ E: fr adresse] 1 Indicație (pe scrisori, colete etc.) a numelui și domiciliului unei persoane. 2 Date care indică domiciliul unei persoane. 3 (Îs) ~ bibliografică Totalitatea datelor de apariție a unei cărți. 4-5 (Îe) (A spune, sau a vorbi ceva) la ~a cuiva (A spune sau a vorbi ceva) cu privire la cineva. 6 (Îe) A greși ~a A nimeri în alt loc sau la altă persoană decât cea indicată. 7 (Fam; îae) A avea o părere greșită despre cineva sau ceva. 8 (Fam; îae) A se înșela în privința cuiva. 9 Comunicare oficială făcută în scris de o organizație, instituție etc. 10 (Inf) Expresie (numerică) pentru localizarea informației în memorie. 11 (În statele monarhiste) Răspuns dat de parlament mesajului de deschidere a sesiunii parlamentare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADRÉSĂ, adrese, s. f. 1. Indicație (pe scrisori, pe colet etc.) cuprinzând numele și domiciliul destinatarului. ♦ Date care indică domiciliul unei persoane. ◊ Expr. (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu privire la cineva. A greși adresa = a) a nimeri în alt loc sau la altă persoană decât cea indicată; b) (fam.) a avea o părere greșită despre cineva sau ceva, a se înșela asupra cuiva. 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație, o instituție etc. 3. (Inform.) Expresie (numerică) pentru localizarea informației în memorie (3). – Din fr. adresse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ADRÉSĂ, adrese, s. f. 1. Indicație (în special pe scrisori și pe colete) cuprinzînd numele și domiciliul exact al destinatarului. I-a dat lui Atanasie adresa aicea, la Folticeni. SADOVEANU, N. F 110. Ține acest pachet... să-l dai la adresa sa. NEGRUZZI, S. I 208. ◊ Expr. (În legătură cu verbe ca «a spune», «a se exprima», «a vorbi» etc.) La adresa cuiva = cu privire la cineva; (mai ales) împotriva cuiva. A greși adresa = a) a nimeri, printr-o confuzie, în alt loc sau la altă persoană decît cea indicată; b) fig. (familiar) a avea o părere greșită despre cineva, a-l socoti altfel decît este. Dacă, prin vorbele d-tale, faci aluzie la mine, ai greșit adresa. 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație, o instituție etc. I s-a comunicat numirea cu adresa nr... din... ◊ Adresă de salut = urare omagială trimisă cuiva de o adunare constituită. Adresă de protest = text scris, votat de o adunare constituită, pentru a protesta împotriva unui act reprobabil.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADRÉSĂ, adrese, s. f. 1. Indicație (pe scrisori, pe colete etc.) cuprinzând numele și domiciliul exact al destinatarului. ◊ Expr. (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu privire la cineva. A greși adresa = a) a nimeri în alt loc sau la altă persoană decât cea indicată; b) (fam.) a avea o părere greșită despre cineva sau ceva. 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație, o instituție etc. – Fr. adresse.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADRÉSĂ s.f. 1. Indicație a numelui și a domiciliului unei persoane. ♦ Indicație, mențiune pe scrisori, colete etc., care conține numele și domiciliul destinatarului. ◊ Adresă bibliografică = totalitatea datelor de apariție a unei cărți; la adresa cuiva = cu privire la cineva. 2. Comunicare oficială în scris făcută de o instituție, o organizație etc. 3. Îndemânare, pricepere. 4. (Cib.) Expresie (numerică) indicând o sursă sau o destinație a informației ce urmează să fie înregistrată de o mașină cibernetică. [< fr. adresse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADRÉSĂ s. f. 1. indicație pe scrisori, colete etc. care conține numele și domiciliul destinatarului. ♦ la ~ a cuiva = cu privire la cineva. 2. comunicare oficială făcută în scris de o instituție. 3. dexteritate, îndemânare. 4. (inform.) Simbol, cuvânt, cod care indică locul din memoria unei mașini electronice unde se înregistrează o informație. (< fr. adresse).
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ADRÉSĂ ~e f. 1) Date privind locul (strada, numărul casei, apartamentului) unde este domiciliat cineva. A schimba ~a. Birou de ~e instituție care comunică la cerere adresa persoanelor dintr-o localitate. 2) Indicație pe scrisori, colete etc. cuprinzând numele și domiciliul destinatarului. 3) Scrisoare oficială. ~ de salut urare omagială din partea unei organizații, unui colectiv etc. [G.-D. adresei] /<fr. adresse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adresă f. 1. arătare de numele și locuința cuiva; 2. scrisoare oficială.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*adrésă f., pl. e (fr. adresse). Arătarea numeluĭ și locuințeĭ cuĭva ca să i se trimeată ceva: a scrie pe plic adresa cuĭva, ĭ-am dat adresa, ĭ-am scris pe (orĭ supt) adresa ta, scrisoarea s’a dus la o adresă greșită. Scrisoare de la o autoritate saŭ de la o societate, scrisoare oficială: ministeru ĭ-a trimes o adresă de mulțămire. La adresa cuĭva, îndreptat către cineva: acolo s’aŭ auzit multe laude la adresa luĭ, era o răutăcioasă aluziune la adresa luĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADRESÁ, adresez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADRESÁ, adresez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
adresa [At: (a. 1776) URICARIUL I, 181 / Pzi: ~sez / E: fr adresser] 1 vt A trimite o scrisoare, un pachet la o anumită adresă. 2 vt A scrie adresa pe o scrisoare, un pachet etc. 3-4 vtr A (se) îndrepta cu vorba către cineva. 5-6 vtr A (se) îndrepta către o persoană, instituție cu o invitație, cerere etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADRESÁ, adresez, vb. I. (Construit cu dativul sau, mai rar, cu determinări introduse prin prep. «la» sau «către») 1. Refl. A se îndrepta cu vorba către cineva. Voi nu știți nimic?... se adresă colonelul... celorlalți doi soldați. SAHIA, N. 76. ◊ Tranz. Adresîndu-i peste masă cîteva vorbe grecești, păru a-l întreba dacă-i place junghiul (= pumnalul)... cu mănunchi de fildeș. SADOVEANU, Z. C. 136. Îmi adresase acele vorbe un băietănaș. SADOVEANU, N. F. 53. 2. Tranz. A îndrepta (către o persoană sau o instituție) o invitație, o cerere, o rugăminte scrisă sau verbală; a face apel la. A adresat o cerere către Ministerul Comunicațiilor. ◊ Îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul, pentru că aș fi avut de adresat o petițiune de jalbă. ALECSANDRI, T. I 275. ◊ Refl. Nu găsiră nimic mai nimerit decît să se adreseze la Poartă. NEGRUZZI, S. 1 331. 3. Tranz. (Cu privire la petiții sau scrisori) A scrie titlul sau adresa care arată către cine e îndreptat textul.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADRESÁ, adresez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Fr. adresser.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADRESÁ vb. I. 1. tr. A trimite direct (cuiva) o scrisoare, o cerere, o plângere. 2. tr. A scrie titlul sau adresa (pe o cerere sau pe o scrisoare). 3. refl. A-și îndrepta cuvântul către cineva, a vorbi cuiva; a face apel la... [P.i. -sez. / < fr. adresser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADRESÁ vb. I. tr. 1. a trimite direct o scrisoare, o cerere. 2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare). II. refl. a-și îndrepta cuvântul către cineva; a face apel la. (< fr. adresser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adrésă-cérere s. f. Act oficial prin care o întreprindere face alteia o cerere ◊ „Abonamentele de transport cu autobuzele I.T.A. Craiova [...] se eliberează pe baza unei adrese-cerere din partea întreprinderii unde lucrează cel care solicită abonamentul și a unui tabel.” Sc. 6 VII 74 p. 2 (din adresă + cerere)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adrésă-delegáție s. f. Act oficial prin care cineva este desemnat ca delegat ◊ „În cabină, mai mulți salariați ai unității: ce-i drept, cu forme în regulă, cu tabel și adresă-delegație aprobată.” R.l. 1 VIII 73 p. 1 (din adresă + delegație)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ADRESÁ ~éz tranz. 1) (scrisori, plicuri, pachete etc.) A prevedea cu adresă. 2) (cereri, solicitări etc.) A trimite direct; a orienta către cineva. /<fr. adresser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ADRESÁ mă ~éz intranz. 1) A se îndrepta cu vorba către cineva (pentru a întreba, a cere o explicație etc.). 2) A înainta o adresă (o cerere, o scrisoare oficială etc.). /<fr. adresser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-dre-să
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: a-dre-sa
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adresă
- 1. Indicație (pe scrisori, pe colete etc.) cuprinzând numele și domiciliul destinatarului.exemple
- I-a dat lui Atanasie adresa aicea, la Folticeni. SADOVEANU, N. F 110.surse: DLRLC
- Ține acest pachet... să-l dai la adresa sa. NEGRUZZI, S. I 208.surse: DLRLC
- 1.1. Date care indică domiciliul unei persoane.surse: DEX '09 DEX '98 DN
- 1.2. Adresă bibliografică = totalitatea datelor de apariție a unei cărți.surse: DN
- 1.3. expresie (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu privire la cineva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.5. expresie familiar A greși adresa = a avea o părere greșită despre cineva sau ceva, a se înșela asupra cuiva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Dacă, prin vorbele d-tale, faci aluzie la mine, ai greșit adresa.surse: DLRLC
-
-
- 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație, o instituție etc.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- I s-a comunicat numirea cu adresa nr... din...surse: DLRLC
- 2.1. Adresă de salut = urare omagială trimisă cuiva de o adunare constituită.surse: DLRLC
- 2.2. Adresă de protest = text scris, votat de o adunare constituită, pentru a protesta împotriva unui act reprobabil.surse: DLRLC
-
- surse: DN
- surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză adressesurse: DEX '09 DEX '98 DN
adresa
- 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exempleexemple
- Voi nu știți nimic?... se adresă colonelul... celorlalți doi soldați. SAHIA, N. 76.surse: DLRLC
- Adresîndu-i peste masă cîteva vorbe grecești, păru a-l întreba dacă-i place junghiul (= pumnalul)... cu mănunchi de fildeș. SADOVEANU, Z. C. 136.surse: DLRLC
- Îmi adresase acele vorbe un băietănaș. SADOVEANU, N. F. 53.surse: DLRLC
-
- 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la...surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exempleexemple
- A adresat o cerere către Ministerul Comunicațiilor.surse: DLRLC
- Îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul, pentru că aș fi avut de adresat o petițiune de jalbă. ALECSANDRI, T. I 275.surse: DLRLC
- Nu găsiră nimic mai nimerit decît să se adreseze la Poartă. NEGRUZZI, S. 1 331.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- limba franceză adressersurse: DEX '09 DEX '98 DN