3 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adormita vi [At: PSALT. SCH. 287/8/ V: adur~ / Pzi: ~tez / E: a- + dormita] (Înv) A adormi (1).

ADORMITA (-itez) vb. intr. A adormi: adormit-au păstorii tăi (BIBL.) [dormita]

ADORMIT, -Ă, adormiți, -te, adj. Care adoarme, cuprins de somn. ♦ Somnoros. ♦ Fig. Lipsit de vioiciune, greoi în mișcări, moale. ♦ Fig. (În limbajul bisericesc; adesea substantivat) Mort. – V. adormi.

ADORMIT, -Ă, adormiți, -te, adj. Care adoarme, cuprins de somn. ♦ Somnoros. ♦ Fig. Lipsit de vioiciune, greoi în mișcări, moale. ♦ Fig. (În limbajul bisericesc; adesea substantivat) Mort. – V. adormi.

adormit2, ~ă [At: PSALT. SCH. 255/18 / V: (îrg) adur~[1] / Pl: ~iți, ~e / E: adormi] 1 a Care doarme. 2 a (Nob; fig) Amorțit. 3-4 smf, a (Fig; îlb) Mort. 5 a Care a fost adus în stare de somn. 6 a (Fig) Alinat. 7 a (Înv; fig) Omorât. 8 a Somnoros. 9 a (Fig) Lipsit de vioiciune. 10 a (Fig) Încet la treabă.

  1. Varianta adurmit nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

ADORMIT, -I adj. sm. f. 1 p. ADORMI: șade ca ~ 2 fig. Mort: vor învia morții și voiu ridica pre cei adormiți din pămînt (N.-COST.) 3 fig. Care zace în nesimțire: priveliștea era vrednică de a încînta sufletele cele mai ~e (ALECS.) 4 fig. Molatec, trîndav, care abia se mișcă, care pare că doarme de-a-’n picioarele: nu-i venea lui... să-l crează neștine că este neharnic, mototol și ~ (ISP.) contr. NEADORMIT.

ADORMIT, -Ă, adormiți, -te, adj. 1. Care este cuprins de somn (Fig.) Înainte, cîmpii drepte, neclintite în lună. La dreapta, departe, o cetate neagră adormită în fundul zării. SADOVEANU, O. I 131. Și prin satul adormit Doar vreun cîine-n somn mai latră răgușit. COȘBUC, P. I 48. ◊ Care n-a dormit destul, căruia îi mai este somn, somnoros. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, greoi în mișcări, domol, leneș. Nu-i venea lui... să-l crează neștine că este neharnic, mototol și adormit. ISPIRESCU, L. 109. 3. Fig. (În stil bisericesc, uneori cu determinarea «întru domnul» sau «de veci») Mort, decedat. Magaziile noastre de grîu erau fostele chilii ale adormiților părinți. GALACTION, O. I 7 ◊ (Substantivat) La ce-am mai plînge pe-adormiții întru domnul? VLAHUȚĂ, P. 107.

ADORMIT, -Ă, adormiți, -te, adj. Care doarme, cuprins de somn. ♦ Fig. Somnoros. ♦ Fig. Lipsit de voiciune, greoi în mișcări; leneș. ♦ Fig. (În limbaj bisericesc; adesea substantivat) Mort. – V. adormi.

ADORMIT ~tă (~ți, ~te) 1) Care doarme. 2) fig. Care vădește încetineală; molatic; greoi. 3) fig. Care este liniștit; netulburat de nimic; tihnit. 4) și substantival: ~ întru Domnul, ~ de veci mort. /v. a adormi

adormit a. 1. trândav, netrebnic: adormitule! 2. fig. liniștit, mort: oraș adormit.

adormít, -ă adj. Fig. Greoĭ, leneș: adormitule! Liniștit, mort: oraș adormit.

adormitéz v. intr. (lat. addormito, -áre, d. addormire, a adormi. V. dormitez). Vechĭ. Adorm. – În vest adurmitez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: adormita
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adormita
  • adormitare
  • adormitat
  • adormitatu‑
  • adormitând
  • adormitându‑
singular plural
  • adormitea
  • adormitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adormitez
(să)
  • adormitez
  • adormitam
  • adormitai
  • adormitasem
a II-a (tu)
  • adormitezi
(să)
  • adormitezi
  • adormitai
  • adormitași
  • adormitaseși
a III-a (el, ea)
  • adormitea
(să)
  • adormiteze
  • adormita
  • adormită
  • adormitase
plural I (noi)
  • adormităm
(să)
  • adormităm
  • adormitam
  • adormitarăm
  • adormitaserăm
  • adormitasem
a II-a (voi)
  • adormitați
(să)
  • adormitați
  • adormitați
  • adormitarăți
  • adormitaserăți
  • adormitaseți
a III-a (ei, ele)
  • adormitea
(să)
  • adormiteze
  • adormitau
  • adormita
  • adormitaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adurmita
  • adurmitare
  • adurmitat
  • adurmitatu‑
  • adurmitând
  • adurmitându‑
singular plural
  • adurmitea
  • adurmitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adurmitez
(să)
  • adurmitez
  • adurmitam
  • adurmitai
  • adurmitasem
a II-a (tu)
  • adurmitezi
(să)
  • adurmitezi
  • adurmitai
  • adurmitași
  • adurmitaseși
a III-a (el, ea)
  • adurmitea
(să)
  • adurmiteze
  • adurmita
  • adurmită
  • adurmitase
plural I (noi)
  • adurmităm
(să)
  • adurmităm
  • adurmitam
  • adurmitarăm
  • adurmitaserăm
  • adurmitasem
a II-a (voi)
  • adurmitați
(să)
  • adurmitați
  • adurmitați
  • adurmitarăți
  • adurmitaserăți
  • adurmitaseți
a III-a (ei, ele)
  • adurmitea
(să)
  • adurmiteze
  • adurmitau
  • adurmita
  • adurmitaseră
Intrare: adormit (adj.)
adormit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adormit
  • adormitul
  • adormitu‑
  • adormi
  • adormita
plural
  • adormiți
  • adormiții
  • adormite
  • adormitele
genitiv-dativ singular
  • adormit
  • adormitului
  • adormite
  • adormitei
plural
  • adormiți
  • adormiților
  • adormite
  • adormitelor
vocativ singular
plural
Intrare: adormită
adormită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adormita, adormitezverb

etimologie:
  • a- + dormita MDA2

adormit, adormiadjectiv

  • 1. Care adoarme, cuprins de somn. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    antonime: deștept
    • format_quote figurat Înainte, cîmpii drepte, neclintite în lună. La dreapta, departe, o cetate neagră adormită în fundul zării. SADOVEANU, O. I 131. DLRLC
    • format_quote figurat Și prin satul adormit Doar vreun cîine-n somn mai latră răgușit. COȘBUC, P. I 48. DLRLC
    • 1.1. Care n-a dormit destul, căruia îi mai este somn. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: somnoros
    • 1.2. neobișnuit figurat Amorțit. MDA2
      sinonime: amorțit
    • 1.3. figurat Lipsit de vioiciune, greoi în mișcări. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu-i venea lui... să-l crează neștine că este neharnic, mototol și adormit. ISPIRESCU, L. 109. DLRLC
    • 1.4. figurat adesea substantivat În limbajul bisericesc: decedat, mort. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Magaziile noastre de grîu erau fostele chilii ale adormiților părinți. GALACTION, O. I 7. DLRLC
      • format_quote La ce-am mai plînge pe-adormiții întru domnul? VLAHUȚĂ, P. 107. DLRLC
    • 1.5. Care a fost adus în stare de somn. MDA2
    • 1.6. figurat Alinat. MDA2
      sinonime: alinat
    • 1.7. învechit figurat Omorât. MDA2
      sinonime: omorât
etimologie:
  • vezi adormi DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.