18 definiții pentru adăpa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adăpá [At: PSALT. SCH. 336/10 / Pzi: adăp și adap / E: lat adaquare] 1-2 vtr (D. vite, uneori și d. oameni) A (se) duce la apă pentru a bea. 3 vt A da apă de băut. 4-5 vtr A(-și) potoli setea cu apă. 6-7 vtr (D. pământ) A (se) uda. 8 vt (Nob) A turna apă în lapte. 9-10 vt (Fig) A da de băut sau a bea alt lichid decât apa. 11 vt (Înv; îe) A ~ sculele A înmuia sculele în leșie sau în apă înainte de întrebuințare. 12-13 vtr (Îrg) A (se) otrăvi (1). 14-15 vtr (Fig; d. dorințe, pasiuni etc.) A face să-și piardă sau a-și pierde din intensitate Si: a (se) potoli (1). 16 vt A conduce. 17-18 vtr (Fig; c.i. bunuri culturale) A (se) pătrunde (3). 19 vr (Pop; îe) A ști în ce apă se ~ cineva A-i cunoaște gândurile sau scopurile.

ADĂPÁ, adắp, vb. I. Tranz. A da apă de băut unui animal. ♦ Refl. (Despre animale) A bea apă. [Prez. ind. și: adáp] – Lat. adaquare.

ADĂPÁ, adắp, vb. I. Tranz. A da apă de băut unui animal. ♦ Refl. (Despre animale) A bea apă. ◊ Fig. A se adăpa la izvoarele științei sau ale culturii.[Prez. ind. și: adáp] – Lat. adaquare.

ADĂPÁ, adăp și adáp, vb. I. Tranz. 1. A da apă de băut (unui animal). La vadul Popricanilor călărimea ieșise cu caii la adăpat. SADOVEANU, O. VII 24. Fiul pașei din Ianina Un cal negru-n rîu adapă. C.OȘBUC, P. I 62. 4 (În glumă sau în basme, lichidul este altul decît apa) Pe But îl adăpa cu țuică înaintea celorlalți. DUMITRIU, N. 180. Voi adăpa [calul năzdrăvan] cu lapte dulce. EMINESCU, N. 27. ◊ Fig. Îl adăpa din nemărginita ei bunătate. SADOVEANU, O. I 271. ♦ Refl. (Despre animale) A bea apă, a-și potoli setea. [Capra] venea... spre a se adăpa la apele cele limpezi ale fîntînii. ISPIRESCU, L. 135. ◊ (Rar, despre oameni) Care cum se adăpa [din fîntînă] Tot mie că-mi mulțumea. TEODORESCU, P. P. 31. ◊ Fig. Tineretul... rîvnea să se adape la izvoarele științei. SADOVEANU, N. F. 130. În pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sapă, Cum vor să-mi tulbure izvorul Din care sufletul s-adapă. GOGA, P. 5. 2. Fig. A umezi, a uda. Frumos e să duci moartea la-ai binelui dușmani: Să scapi de asuprire o patrie iubită Și să adapi pămîntul cu sînge de tirani. ALEXANDRESCU, P. 40. 3. Fig. (Neobișnuit) A adăuga apă unui lichid, a îndoi cu apă. V. boteza. Peste stropii de lapte mulși, toarnă mama cîteva căni de apă, adapă laptele. STANCU, D. 97.

ADĂPÁ, adắp, vb. I. Tranz. 1. A da apă de băut unui animal. ♦ Refl. (Despre animale) A bea apă. 2. Fig. A uda, a umezi. Să adapi pământul cu sânge de tirani (ALEXANDRESCU). [Prez. ind. și: adáp] – Lat. adaquare.

A SE ADĂPÁ se adápă intranz. (despre animale) A bea apă. /<lat. adaquare

A ADĂPÁ adăp tranz. (animale) A face să se adape. ~ caii. /<lat. adaquare

adapà v. 1. a duce la apă vitele; 2. a da să bea: drumețul fugarul ’și adapă AL.; 3. (ironic) despre ființe, a da să bea mult: cu vin îi adăp PANN; 4. fig. a umplea, a sătura: lumea ne’ncetat m’adapă cu fiere și venin NEGR.; 5. a uda, a stropi: cu sudori adăp pământul, câștig hrana în dureri GR. AL.; 6. fig. a (se) pătrunde: s’a adăpat cu principii sănătoase. [Lat. ADAQUARE].

adáp (vest) și adăp (est), a adăpá v. tr. (lat. ádaquo, -are, d. aqua, apă; it. adacquare, pv. azaigar, sp. adaguar). Alimentez vitele cu apă (ducîndu-le apă cu găleata): plugaru-și adapă vita. Fig. Învăț, sug învățătură: fiecare să se adape de la izvoru științeĭ!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adăpá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. adắp, 2 sg. adắpi, 3 adápă; conj. prez. 3 să adápe

adăpá vb., ind. prez. 1 sg. adăp, 2 sg. adăpi, 3 sg. și pl. adápă; conj. prez. 3 sg. și pl. adápe

adăp, -dăpi 2, -dapă 3, -dape 3 conj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADĂPÁ vb. v. învenina, otrăvi.

adăpa vb. v. ÎNVENINA. OTRĂVI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

adăpá (adáp, adăpát), vb.1. A da apă de băut unui animal. – 2. A îmbiba, a impregna. 3. (Înv.) A da, a administra (un medicament). 4. (Înv.) A otrăvi. – Mr. adep, megl. dap, istr. adŏpu. < Lat. ădaquāre (Pușcariu 20; REW 147; DAR); cf. it. adacquare (salent. dakware, bar. adakwe), prov. azaigar, v. fr. aever (fr. din Vest aiguer, cf. Gamillscheg 20). Sensul 4, astăzi rar, se bazează pe confuzia între „băutură” și „otravă”, cf. fr. poison (< potionem). Der. adăpat, s. n. (acțiunea de a adăpa); adăpătoare, s. f. (loc de adăpat); adăpător, adj. (care adapă); adăpătură, s. f. (înv., otrăvire).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

adăpá, adap, adăp, vb. tranz. – A da apă la animale. – Lat. adaquare „a stropi; a adăpa” (< lat. aqua „apă”) (MDA, Scriban, Pușcariu).

adăpá, adap, vb. tranz. – A da apă la animale. – Lat. adaquare.

Intrare: adăpa
verb (VT22)
Forme nerecomandate: adap, adapi, adăpe.
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăpa
  • adăpare
  • adăpat
  • adăpatu‑
  • adăpând
  • adăpându‑
singular plural
  • ada
  • adăpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adăp
(să)
  • adăp
  • adăpam
  • adăpai
  • adăpasem
a II-a (tu)
  • adăpi
(să)
  • adăpi
  • adăpai
  • adăpași
  • adăpaseși
a III-a (el, ea)
  • ada
(să)
  • adape
  • adăpe
  • adăpa
  • adăpă
  • adăpase
plural I (noi)
  • adăpăm
(să)
  • adăpăm
  • adăpam
  • adăparăm
  • adăpaserăm
  • adăpasem
a II-a (voi)
  • adăpați
(să)
  • adăpați
  • adăpați
  • adăparăți
  • adăpaserăți
  • adăpaseți
a III-a (ei, ele)
  • ada
(să)
  • adape
  • adăpe
  • adăpau
  • adăpa
  • adăpaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adăpa

  • 1. A da apă de băut unui animal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • La vadul Popricanilor călărimea ieșise cu caii la adăpat. SADOVEANU, O. VII 24.
      surse: DLRLC
    • Fiul pașei din Ianina Un cal negru-n rîu adapă. C.OȘBUC, P. I 62.
      surse: DLRLC
    • figurat Îl adăpa din nemărginita ei bunătate. SADOVEANU, O. I 271.
      surse: DLRLC
    • 1.1. glumeț sau în basme Lichidul este altul decât apa.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe But îl adăpa cu țuică înaintea celorlalți. DUMITRIU, N. 180.
        surse: DLRLC
      • Voi adăpa [calul năzdrăvan] cu lapte dulce. EMINESCU, N. 27.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv (Despre animale, rar despre oameni) A bea apă, a-și potoli setea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • [Capra] venea... spre a se adăpa la apele cele limpezi ale fîntînii. ISPIRESCU, L. 135.
        surse: DLRLC
      • Care cum se adăpa [din fântână] Tot mie că-mi mulțumea. TEODORESCU, P. P. 31.
        surse: DLRLC
      • figurat Tineretul... rîvnea să se adape la izvoarele științei. SADOVEANU, N. F. 130.
        surse: DLRLC
      • figurat În pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sapă, Cum vor să-mi tulbure izvorul Din care sufletul s-adapă. GOGA, P. 5.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Frumos e să duci moartea la-ai binelui dușmani: Să scapi de asuprire o patrie iubită Și să adapi pămîntul cu sînge de tirani. ALEXANDRESCU, P. 40.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat neobișnuit A adăuga apă unui lichid, a îndoi cu apă.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Peste stropii de lapte mulși, toarnă mama cîteva căni de apă, adapă laptele. STANCU, D. 97.
      surse: DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: adáp.
    surse: DEX '98

etimologie: