2 intrări

23 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. – Din fr. accordoir.

ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.

ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.

ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. – Din fr. accordoir.

ACORDÓR1, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea instrumentelor muzicale cu claviatură. Acordor de piane.

ACORDÓR2, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea instrumentelor muzicale cu claviatură.

ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – După fr. accordeur.

ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale. – După fr. accordoir.

acordór1 (persoană) s. m., pl. acordóri

acordór2 (instrument) s. n., pl. acordoáre

acordór (persoană) s. m., pl. acordóri

acordór (instrument) s. n., pl. acordoáre

acordór [At: DA / Pl: (1) -i sm, (2) -oare sn / E: fr accordoir] 1 sm Persoană care se ocupă cu acordarea (2) instrumentelor muzicale. 2 sn Unealtă care servește la acordarea (2) instrumentelor muzicale.

ACORDÓR s. (MUZ.) cheie. (~ pentru pian.)

ACORDÓR s.m. Specialist în acordarea instrumentelor muzicale. [Cf. fr. accordeur].

ACORDÓR s.n. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. [Pl. -oare. / cf. fr. accordoir].

ACORDÓR1 s. m. specialist în acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordeur)

ACORDÓR2 s. n. unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordoir)

ACORDÓR2 ~i m. Persoană care acordează și repară instrumente muzicale. /<fr. accordeur

ACORDÓR1 ~oáre n. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. /<fr. accordoir

Intrare: acordor (persoană)
acordor (persoană) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acordor acordorul
plural acordori acordorii
genitiv-dativ singular acordor acordorului
plural acordori acordorilor
vocativ singular
plural
Intrare: acordor (unealtă)
acordor (unealtă) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acordor acordorul
plural acordoare acordoarele
genitiv-dativ singular acordor acordorului
plural acordoare acordoarelor
vocativ singular
plural