2 intrări

20 de definiții

acirá vi [At: CORESI, ap. HEM 159 / V: aciărá, ~ierá / Pzi: acír / E: nct] (Îvr) 1 A aștepta. 2 A stărui. 3 A pândi.

ACIRÁ, acir, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var: acerá vb. I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Regional) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre.... Vin dimineața, pleacă seara, aciră la masă. STANCU, D. 408. 2. A fi în așteptare, a sta la pîndă, a pîndi.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb. I]

acirá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 acíră

acirá vb., ind. prez. 1 sg. acír, 3 sg. și pl. acíră

ÁCIRĂ s. f. v. aceră.

ACERÁ vb. v. aștepta, iscodi, observa, pândi, spiona, urmări.

ÁCIRĂ s. v. acvilă, iepurar, pajură.

acerá (-r, -át), vb.1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. < Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152).

ACERA vb. (Ban.) A aștepta. Acsĕr. Expecto. AC, 326. Etimologie necunoscută. Cf. alb. kĭăloni „observ”. Vezi și acerat.

ácer, a v. tr. (cp. cu alb. kiălonĭ, observ). Vechi. Rar azĭ în vest. Aștept. Pîndesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

acera vb. v. AȘTEPTA. ISCODI. OBSERVA. PÎNDI. SPIONA. URMĂRI.

aciră s. v. ACVILĂ. IEPURAR. PAJURĂ.

Intrare: acira
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acira
  • acirare
  • acirat
  • acirând
singular plural
  • aci
  • acirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acir
(să)
  • acir
  • aciram
  • acirai
  • acirasem
a II-a (tu)
  • aciri
(să)
  • aciri
  • acirai
  • acirași
  • aciraseși
a III-a (el, ea)
  • aci
(să)
  • acire
  • acira
  • aciră
  • acirase
plural I (noi)
  • acirăm
(să)
  • acirăm
  • aciram
  • acirarăm
  • aciraserăm
  • acirasem
a II-a (voi)
  • acirați
(să)
  • acirați
  • acirați
  • acirarăți
  • aciraserăți
  • aciraseți
a III-a (ei, ele)
  • aci
(să)
  • acire
  • acirau
  • acira
  • aciraseră
verb (V1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acera
  • acerare
  • acerat
  • acerând
singular plural
  • ace
  • acerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acer
(să)
  • acer
  • aceram
  • acerai
  • acerasem
a II-a (tu)
  • aceri
(să)
  • aceri
  • acerai
  • acerași
  • aceraseși
a III-a (el, ea)
  • ace
(să)
  • acere
  • acera
  • aceră
  • acerase
plural I (noi)
  • acerăm
(să)
  • acerăm
  • aceram
  • acerarăm
  • aceraserăm
  • acerasem
a II-a (voi)
  • acerați
(să)
  • acerați
  • acerați
  • acerarăți
  • aceraserăți
  • aceraseți
a III-a (ei, ele)
  • ace
(să)
  • acere
  • acerau
  • acera
  • aceraseră
Intrare: aciră
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aciră
  • acira
plural
  • acire
  • acirele
genitiv-dativ singular
  • acire
  • acirei
plural
  • acire
  • acirelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)