2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACIRÁ, acir, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var: acerá vb. I] – Et. nec.

acira vi [At: CORESI, ap. HEM 159 / V: aciăra, ~iera / Pzi: acir / E: nct] (Îvr) 1 A aștepta. 2 A stărui. 3 A pândi.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Regional) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre.... Vin dimineața, pleacă seara, aciră la masă. STANCU, D. 408. 2. A fi în așteptare, a sta la pîndă, a pîndi.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb. I]

ACERÁ vb. I v. acira.

ÁCERĂ, acere, s. f. (Reg.) Acvilă, pajură; vultur. – Lat. aquila.

ÁCERĂ, acere, s. f. (Reg.) Acvilă, pajură; vultur. – Lat. aquila.

ÁCERĂ, acere, s. f. (Reg.) Acvilă, pajură; vultur. – Lat. aquila.

acera[1] vi vz acira

  1. Varianta acera nu este menționată la intrarea principală. — Ladislau Strifler

ÁCERĂ, acere, s. f. (Rar) Vultur, pajură. (Atestat în forma aciră) Paserile cunoscute ornitologiștilor sub numele de «aquillae», romanii nu le numesc «pajure», ci parte «acire» parte «vulturi» și parte cît alte numiri. MARIAN O, I 145. – Variantă: acíră s. f.

ÁCIRĂ s. f. v. aceră.

ACERA vb. (Ban.) A aștepta. Acsĕr. Expecto. AC, 326. Etimologie necunoscută. Cf. alb. kĭăloni „observ”. Vezi și acerat.

aceră f. numele popular al vulturului, în Oltenia. [Lat. AQUILA].

ácer, a v. tr. (cp. cu alb. kiălonĭ, observ). Vechi. Rar azĭ în vest. Aștept. Pîndesc.

*áchilă f., pl. e (lat. áquila). Șoim mare cît vulturu, pajură. Emblemă militară romană, adoptată și de Francejĭ, și de Românĭ. – Fals ácvilă (după pron. germ.). În sec. 19 áceră (neol. fabricat).

arată toate definițiile

Intrare: acira
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acira
  • acirare
  • acirat
  • aciratu‑
  • acirând
  • acirându‑
singular plural
  • aci
  • acirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acir
(să)
  • acir
  • aciram
  • acirai
  • acirasem
a II-a (tu)
  • aciri
(să)
  • aciri
  • acirai
  • acirași
  • aciraseși
a III-a (el, ea)
  • aci
(să)
  • acire
  • acira
  • aciră
  • acirase
plural I (noi)
  • acirăm
(să)
  • acirăm
  • aciram
  • acirarăm
  • aciraserăm
  • acirasem
a II-a (voi)
  • acirați
(să)
  • acirați
  • acirați
  • acirarăți
  • aciraserăți
  • aciraseți
a III-a (ei, ele)
  • aci
(să)
  • acire
  • acirau
  • acira
  • aciraseră
verb (V1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acera
  • acerare
  • acerat
  • aceratu‑
  • acerând
  • acerându‑
singular plural
  • ace
  • acerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acer
(să)
  • acer
  • aceram
  • acerai
  • acerasem
a II-a (tu)
  • aceri
(să)
  • aceri
  • acerai
  • acerași
  • aceraseși
a III-a (el, ea)
  • ace
(să)
  • acere
  • acera
  • aceră
  • acerase
plural I (noi)
  • acerăm
(să)
  • acerăm
  • aceram
  • acerarăm
  • aceraserăm
  • acerasem
a II-a (voi)
  • acerați
(să)
  • acerați
  • acerați
  • acerarăți
  • aceraserăți
  • aceraseți
a III-a (ei, ele)
  • ace
(să)
  • acere
  • acerau
  • acera
  • aceraseră
aciăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
aciera
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: aceră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aceră
  • acera
plural
  • acere
  • acerele
genitiv-dativ singular
  • acere
  • acerei
plural
  • acere
  • acerelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aciră
  • acira
plural
  • acire
  • acirele
genitiv-dativ singular
  • acire
  • acirei
plural
  • acire
  • acirelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acira acera aciăra aciera regional

etimologie:

aceră aciră

  • exemple
    • Paserile cunoscute ornitologiștilor sub numele de «aquillae», romînii nu le numesc «pajure», ci parte «acire» parte «vulturi» și parte cît alte numiri. MARIAN O, I 145.
      surse: DLRLC

etimologie: