21 de definiții pentru acțiune (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

acțiúne sf [At: MAIORESCU, CR. III, 171 / Pl: ~ni / E: fr action, lat actio, -onis] 1 Desfășurare a unei activități. 2 Faptă întreprinsă pentru atingerea unui scop. 3 (Îs) Om de - Om întreprinzător, energic. 4 (Îe) A pune în ~ A pune în mișcare. 5 (Îs) A trece la ~ A întreprinde ceva. 6 (Îs) ~ armată Operațiune militară. 7 Desfășurare a întâmplărilor într-o lucrare de ficțiune. 8 (Urmat de „asupra”) Efect determinat de un obiect, fenomen etc. 9 (Jur) Proces. 10 (Cer) Act prin care se cere deschiderea unui proces. 11 Hârtie de valoare care reprezintă o parte fixă a capitalului unei societăți și-i dă dreptul deținătorului să primească dividende.

ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). ◊ Om de acțiune = om întreprinzător, energic, care acționează repede. ◊ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare. A trece la acțiune = a întreprinde ceva. ♦ (Uneori determinat de „armată”) Operație militară. ♦ (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mișcare, un proces etc.). 2. Desfășurare a întâmplărilor într-o operă literară; fabulație, subiect, intrigă. 3. Efect, exercitare a unei influențe asupra unui obiect, a unui fenomen. Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hârtie de valoare care reprezintă o parte anumită, fixă și dinainte stabilită, a capitalului unei societăți și care dă deținătorului dreptul să primească dividende. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. action, lat. actio, -onis.

ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). ◊ Om de acțiune = om întreprinzător, energic, care acționează repede. ◊ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare. A trece la acțiune = a întreprinde ceva. ♦ (Uneori determinat de „armată”) Operație militară. ♦ (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mișcare, un proces etc.). 2. Desfășurare a întâmplărilor într-o operă literară; fabulație, subiect, intrigă. 3. Efect, exercitare a unei influențe asupra unui obiect, a unui fenomen. Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă și dinainte stabilită, a capitalului unei societăți și care dă deținătorului dreptul să primească dividende. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. action, lat. actio, -onis.

ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități, faptă întreprinsă pentru atingerea unui scop. Orice înstrăinare din bunurile gospodărești colective sau ale statului, orice acțiune de sabotaj față de averea și animalele colectivizate sau mașinile S.M.T.-ului este socotită drept trădare a intereselor obștești și ajutor dat dușmanilor poporului. STAT. GOSP. AGR. 39. Energia avîntului are preț numai atunci cînd e folosită într-o acțiune justă. SADOVEANU, N. F. 134. ◊ Om de acțiune = om întreprinzător, care acționează multilateral, repede, practic și energic. ◊ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare, a da impuls. A trece la acțiune = a păși la fapte. ◊ (Uneori determinat prin «armată») Operație militară. ♦ (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mișcare, un proces etc.). Verbele a căror acțiune se răsfrînge asupra unui obiect (complementul lor direct) sau are ca rezultat un obiect sînt tranzitive. 2. Desfășurarea întîmplărilor într-o operă literară. Acțiunea romanului «Mitrea Cocor» este foarte vie. 3. Influență (1). Acțiunea luminii și a căldurii. Acțiunea vînturilor și a apei.Acțiunea legii economice fundamentale a capitalismului determină ascuțirea luptei de clasă în cele mai înaintate țări capitaliste, revoluționează masele și apropie revoluția socialistă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2617. 4. Urmărire în justiție, proces; (concretizat) cerere de deschidere a unui proces. Acțiune penală. Acțiune civilă.Tînărul Priboianu... a respins acțiunea ministerului ca nefundată. VLAHUȚĂ, O. A. 258. II. (În economia capitalistă) Hîrtie de valoare reprezentînd partea de capital investită de un capitalist într-o întreprindere la care participă și alți capitaliști și conferind în principiu drepturi de participare la afacerile și profiturile întreprinderii. Societate pe acțiuni. – Pronunțat: -ți-u-.

ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități; faptă întreprinsă pentru atingerea unui scop. ♢ Om de acțiune = om întreprinzător, energic, care acționează repede. ♢ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare. A trece la acțiune = a trece la fapte. ♦ Operație militară. ♦ Starea, mișcarea, procesul etc. exprimat de verb. 2. Desfășurarea întâmplărilor într-o operă literară. 3. Influență. Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului (ANATOMIA). 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. (În economia capitalistă) Hârtie de valoare care reprezintă o parte anumită, fixă și dinainte stabilită, a capitalului social al unor întreprinderi. – Fr. action (lat. lit. actio, -onis).

acțiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. acțiúnii; pl. acțiúni

acțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. acțiúnii; pl. acțiúni

ACȚIÚNE s. 1. v. faptă. 2. v. operă. 3. v. operație. 4. v. mișcare. 5. afabulație, fabulație, intrigă, subiect, (livr.) tramă, (rar) fabulă, (fig.) țesătură. (~ unui roman.) 6. (TEATRU) acțiune parcursivă = supraproblemă, supratemă. 7. (JUR.) v. proces. 8. v. efect.

Acțiune ≠ contraacțiune, inacțiune, pasivitate, reacțiune

ACȚIÚNE s.f. I. 1. Faptul de a face ceva, desfășurare a unei activități; faptă, lucrare. ♦ Gesturile și ținuta cu care un orator își însoțește cuvântarea. ♦ Operație militară (ofensivă sau defensivă). ♦ Ceea ce arată un verb (o lucrare, o stare etc.). 2. Totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică; subiect. V. afabulație, epos. 3. Influență. 4. Proces. ♦ Cerere prin care se deschide un proces. II. Titlu care reprezintă o parte din capitalul unei societăți anonime sau al unei societăți în comandită. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. action, it. azione, lat. actio].

ACȚIÚNE s. f. I. 1. desfășurare a unei activități; faptă. ◊ operație militară (ofensivă sau defensivă). ◊ ceea ce arată un verb. 2. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică. 3. efect, influență. 4. proces. ◊ cerere prin care se deschide un proces. II. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăți comerciale și care dă deținătorului dividende. (< fr. action, lat. actio)

ACȚIÚNE ~i f. 1) Desfășurare a unei activități. A trece la ~. ~ armată. 2) Exercitare a unei forțe asupra cuiva sau ceva. 3) Desfășurare a evenimentelor într-o operă literară. ~ea romanului. 4) gram. Proces sau stare exprimată de un verb. 5) jur. Act prin care se cere deschiderea unui proces. A intenta o ~. 6) Hârtie de valoare care adeverește participarea deținătorului la capitalul unei societăți și în virtutea căreia primește dividende. [G.-D. acțiunii; Sil. -ți-u-] /<fr. action, lat. actio, ~onis

acțiune f. 1. lucrare sau faptă: acțiune bună; 2. influența unui agent (fizic, chimic, mecanic): acțiunea soarelui; 3. tragere în judecată: acțiune criminală, acțiune pentru daune-interese; 4. parte de capital într'o societate comercială sau financiară: trei acțiuni de drum de fier; 5. mersul unei piese teatrale: acțiune interesantă.

*acțiúne f. (lat. áctio, -ónis, d. ágere, actum, a face. V. agit). Fapt, tot ceĭa ce se face: frumoasă acțiune. Ocupațiune, mișcare: îl vezĭ tot-de-a-una în acțiune. Mod în care un corp lucrează asupra altuĭa: acțiune chimică, acțiunea uneĭ otrăvĭ. Căldură în vorbă saŭ în gest: a vorbi cu acțiune. Subiect de bucată literară orĭ mers al uneĭ pĭese teatrale: acțiune interesantă. Urmărire pin [!] judecată: procuroru a deschis acțiune criminală. Părtășie, parte de capital într'o întreprindere. Hîrtie de valoare pin [!] care se arată partea de capital pe care aĭ pus-o într'o întreprindere: a cumpăra acțiunĭ. – Fals ácție (Trans.), după germ. akzie (d. ol. aktie).

CUANTĂ DE ACȚIÚNE s. v. constanta lui Planck.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACȚIÚNE s. 1. act, faptă, (înv.) deálă, (fig.) pas. (Printr-o ~ hotărîtă; răspund de ~le mele!) 2. faptă, operă. (~ de binefacere.) 3. operație. (~ de stingere a focului.) 4. curent, mișcare. (~ revendicativă.) 5. afabulație, fabulație, intrigă, subiect, (livr.) trámă, (rar) fábulă, (fig.) țesătură. (~ unui roman.) 6. (TEATRU) acțiune parcursivă = supraproblemă, supratemă. 7. (JUR.) cauză, judecată, proces, (livr.) spéță, (înv. și pop.) príce, (pop.) dreptáte, lége, prícină, (reg.) pî́ră, (prin Transilv.) tărgheláș, (inv.) diván, judéț, prigoníre, sud, (înv., în Mold.) délă. 8. efect, influență, înrîurire, rezultat. (Ce ~ are medicamentul asupra inimii?)

ACȚIUNE. Subst. Acțiune, activitate, act, faptă, lucrare, lucru, treabă, muncă, trudă (pop.); operație; încercare, întreprindere, inițiativă, început; efectuare, exercitare, exercițiu, executare, execuție, realizare, izvodire (înv.); îndeplinire, străduință (rar), străduială (rar), silință, sforțare, zel. sîrguință, rîvnă, osteneală izvoditor (înv.), agent; înfăptuitor (rar), executant, operator, lucrător, muncitor; om de acțiune, inițiator, promotor; fondator, întemeietor, ctitor. Adj. Activ, lucrător, muncitor; dinamic, operativ, întreprinzător; ocupat, preocupat, prins (fig.); harnic, sîrguincios, sîrguitor, străduitor, truditor (pop. și livr.), strădalnic (înv. și reg.), vrednic, destoinic, asiduu, stăruitor, tenace, zelos, silitor. Realizat, înfăptuit, împlinit. Realizator; executant, executor. Vb. A face (ceva), a acționa, a întreprinde (o acțiune), a fi în acțiune, a activa; a lucra, a munci, a trudi (pop.), a trebălui, a face și a drege; a face treabă, a avea treabă, a fi ocupat; a întreprinde, a începe, a porni la acțiune, a trece la acțiune, a trece la fapte, a intra în acțiune; a iniția, a avea inițiativă; a proiecta, a plănui, a efectua, a executa, a duce la bun sfîrșit, a îndeplini o misiune, a săvîrși, a realiza, a izvodi (înv.), a înfăptui, a reuși, a izbîndi, a obține o victorie; a participa, a lua parte, a pune umărul, a contribui, a-și aduce contribuția; a se strădui, a se sili, a se osteni, a se trudi (pop.), a face eforturi, a se sforța, a se opinti, a se căzni, a transpira (fig.). A activiza, a impulsiona, a dinamiza, a pune în mișcare. Adv. În acțiune, în mișcare. V. efort, hărnicie, îndeletnicire, mișcare, muncă.

INTENSITATEA ACȚIUNILOR DE LUPTĂ ALE AVIAȚIEI numărul misiunilor executate cu o anumită categorie de aviație într-o zi de luptă sau într-o anumită perioadă, putând fi valabilă de la o zi la alta sau de la o perioadă la alta, depinzând de scopurile propuse, de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare, de disponibilitatea tehnicii de luptă a personalului navigant, de timpul și condițiile meteorologice, de starea de asigurare materială a categoriei de aviație respective.

IZOLAREA RAIONULUI ACȚIUNILOR misiune de luptă care vizează interzicerea aprovizionării trupelor inamice cu carburant, alimente și alte materiale. Izolarea raionului acțiunilor se face cu ajutorul aviației.

MIJLOC / DE LUPTĂ / DE ACȚIUNE / DE ATAC / AERIAN, denumire generală dată tehnicii de luptă deservind ațiunile militare (aici sunt incluse avioanele și aparatele de zbor fără pilot).

Intrare: acțiune
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acțiune acțiunea
plural acțiuni acțiunile
genitiv-dativ singular acțiuni acțiunii
plural acțiuni acțiunilor
vocativ singular
plural