3 intrări

12 definiții

ablegat sm [At: DA / Pl: -ați / E: lat ablegatus, fr ablégat, ger Ablegat] 1 Trimis al Papei. 2 (Trs; înv) Deputat.

ABLEGÁT, ablegați, s. m. Trimis extraordinar al papei. – Din fr. ablégat.

ablegát s.m. 1 (bis.) Funcționar însărcinat de Papă cu misiuni speciale, reduse în prezent la rolul onorific de a se deplasa pentru a înmâna pălăria de cardinal, în momentul numirii, unui nou cardinal care nu se află la Roma. ♦ Gener. Legat, trimis special al Papei. 2 (înv.) Deputat. • pl. -ți. /<it. ablegato, lat. ablegatus, fr. ablégat, germ. Ablegat.

ablegát (a-ble- / ab-le-) s. m., pl. ablegáți

ablegát s. m. (sil. mf. ab-), pl. ablegáți

ABLEGÁT s.m. Trimis al papei. [Cf. fr. ablégat, lat. ablegatus].

ablegát s. m. legat1 (2) al papei. (< fr. ablégat, lat. ablegatus, germ. Ablegat)

ablegát (ablegáți), s. m. – Nunțiu, trimis apostolic. < Lat. „ablegatus” (sec. XVIII). Puțin întrebuințat.

ablegá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. ableágă

ablegá vb. tr. a îndepărta. (< lat. ablegare)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ablegát s. v. CONGRESMAN. DEPUTAT.

Intrare: ablegat (s.m.)
ablegat (s.m.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ablegat ablegatul
plural ablegați ablegații
genitiv-dativ singular ablegat ablegatului
plural ablegați ablegaților
vocativ singular
plural
Intrare: ablega
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ablega ablegare ablegat ablegând singular plural
ablea ablegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ableg (să) ableg ablegam ablegai ablegasem
a II-a (tu) ablegi (să) ablegi ablegai ablegași ablegaseși
a III-a (el, ea) ablea (să) ablege ablega ablegă ablegase
plural I (noi) ablegăm (să) ablegăm ablegam ablegarăm ablegaserăm, ablegasem*
a II-a (voi) ablegați (să) ablegați ablegați ablegarăți ablegaserăți, ablegaseți*
a III-a (ei, ele) ablea (să) ablege ablegau ablega ablegaseră
Intrare: ablegat (adj.)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ablegat ablegatul ablega ablegata
plural ablegați ablegații ablegate ablegatele
genitiv-dativ singular ablegat ablegatului ablegate ablegatei
plural ablegați ablegaților ablegate ablegatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)