11 definiții pentru ablegat (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ablegat sm [At: DA / Pl: ~ați / E: lat ablegatus, fr ablégat, ger Ablegat] 1 Trimis al Papei. 2 (Trs; înv) Deputat.

ABLEGÁT, ablegați, s. m. Trimis extraordinar al papei. – Din fr. ablégat.

ablegát s.m. 1 (bis.) Funcționar însărcinat de Papă cu misiuni speciale, reduse în prezent la rolul onorific de a se deplasa pentru a înmâna pălăria de cardinal, în momentul numirii, unui nou cardinal care nu se află la Roma. ♦ Gener. Legat, trimis special al Papei. 2 (înv.) Deputat. • pl. -ți. /<it. ablegato, lat. ablegatus, fr. ablégat, germ. Ablegat.

ABLEGÁT s.m. Trimis al papei. [Cf. fr. ablégat, lat. ablegatus].

ablegát s. m. legat1 (2) al papei. (< fr. ablégat, lat. ablegatus, germ. Ablegat)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ablegát (a-ble- / ab-le-) s. m., pl. ablegáți

ablegát s. m. (sil. a-ble-; mf. ab-), pl. ablegáți

ablegát s. m. (sil. mf. ab-), pl. ablegáți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ablegat s. v. CONGRESMAN. DEPUTAT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ablegát (ablegáți), s. m. – Nunțiu, trimis apostolic. < Lat. „ablegatus” (sec. XVIII). Puțin întrebuințat.

Intrare: ablegat (s.m.)
  • silabație: a-ble-gat, ab-le-gat
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ablegat
  • ablegatul
  • ablegatu‑
plural
  • ablegați
  • ablegații
genitiv-dativ singular
  • ablegat
  • ablegatului
plural
  • ablegați
  • ablegaților
vocativ singular
  • ablegatule
  • ablegate
plural
  • ablegaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ablegat (s.m.)

  • 1. Trimis extraordinar al papei.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: