ABECEDAR, abecedare, s. n. Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului; azbucoavnă, bucoavnă. ♦ Fig. Carte care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. – Din lat. abecedarius, fr. abécédaire.

abecedar sn [At: NEGRUZZI, S. I, 7 / V: (îvp) ~ețe, ~ețadar, abițedar, abițidar / Pl: ~e / E: lat abecedarius, fr abecedaire] 1 Manual pentru învățarea scrisului și a cititului Si: (înv) azbucoavnă. 2 (Fig) Carte din care se învață noțiunile elementare ale unei discipline. corectat(ă)

abețadar sn vz abecedar

abețe sn vz abecedar

abițedar sn vz abecedar

abițidar sn vz abecedar

abecedár s.n. 1 Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului. Era un abecedar cu slove de un palmac de mari (C. NEGR.). 2 Fig. (Carte care cuprinde) noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. Abecedarul politic. • pl. -e și (înv.) abețedár s.n. /<lat. abecedārius, abecedārium, fr. abécédaire, it. abbecedario.

*ABECEDAR (pl. -are) sn. 🖋 Carte din care se învață primele noțiuni de citire și scriere [fr.].

ABECEDAR, abecedare, s. n. Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului; azbucoavnă, bucoavnă. ◊ Fig. Carte care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. – Din lat. abecedarium, fr. abécédaire.

ABECEDAR, abecedare, s. n. Manual care cuprinde noțiunile elementare pentru învățarea scrisului și cititului. Profesorul l-a cercetat și l-a cîntărit. I-a întins abecedarul și o tăbliță de ardezie. SADOVEANU, M. C. 66. Abia trecusem la partea a doua a abecedarului și n-aveam încă nimic din înțelegerea vieții. SAHIA, N. 21. Era un abecedar cu slove de un palmac de mari. NEGRUZZI, S. I 7.

ABECEDAR, abecedare, s. n. Manual care cuprinde noțiunile pentru învățarea scrisului și cititului. – Fr. abécédaire (lat. lit. abecedarius).

ABECEDAR s.n. Carte care cuprinde noțiunile elementare pentru învățarea scrisului și cititului. ♦ (Fig.) Primele noțiuni ale unei arte, ale unei meserii etc. [< lat. abecedarium, cf. germ. Abecedarium].

abecedar s. n. 1. carte elementară pentru învățarea scrisului și cititului. 2. (fig.) primele noțiuni ale unei științe sau profesiuni; abc. (< lat. abecedarius, fr. abécédaire)

abecedar, abecedare, s.n. Manual pentru învățarea scrisului și cititului.

ABECEDAR ~e n. 1) Manual pentru învățarea scrisului și cititului. 2) fig. Carte care cuprinde noțiunile elementare într-un domeniu de activitate. /<lat. abecedarius, fr. abécédaire

abecedar n. cărticică ce coprinde alfabetul spre a învăța pe copii să citească.

*abecedár n., pl. e (lat. abecedarium, adică „A, B, C, D, alfabet”). Carte de învățat a citi și a scrie. V. bucoavnă.

abecedar s. n., pl. abecedare

abecedar s. n., pl. abecedare

abeceda vb., ind. prez. 3 sg. abecedează

abecedar s. n., pl. abecedare

abecedar, pl. abecedare

abecedar (abecedare) s. n. – Manual elementar pentru învățarea scrisului și cititului. < Fr. abécédaire, it. abecedario (sec. XVIII), din abc (pronunțat abece), de unde var. ortografică ABCdar.

ABECEDAR s. (înv.) azbucoavnă, bucoavnă, bucvariu, silabar.

ABECEDAR s. (înv.) azbucoavnă, bucoavnă, buhvariu, silabar.