6 definiții pentru silabar

silabár s. n., pl. silabáre

SILABÁR s. n. sistem de scriere în care fiecare simbol reprezintă nu un fonem, ci o silabă. (< fr. syllabaire)

silabár, silabáre, s.n. (înv.) 1. abecedar. 2. totalitatea semnelor care reprezintă silabele unei limbi monosilabice.

*silabár n., pl. e (d. silabă; fr. syllabaire, it. sillabario). Abecedar.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: silabar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • silabar
  • silabarul
  • silabaru‑
plural
  • silabare
  • silabarele
genitiv-dativ singular
  • silabar
  • silabarului
plural
  • silabare
  • silabarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate – (arată)