4 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RETEZÁT2, -Ă, retezați, -te, adj. Tăiat, scurtat. ♦ (Despre stupi) Din care (prin tăiere) s-au scos fagurii pentru a se recolta mierea. – V. reteza.

RETEZÁT2, -Ă, retezați, -te, adj. Tăiat, scurtat. ♦ (Despre stupi) Din care (prin tăiere) s-au scos fagurii pentru a se recolta mierea. – V. reteza.

RETEZÁT1 s. n. Retezare. – V. reteza.

RETEZÁT1 s. n. Retezare. – V. reteza.

retezat2, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. I, 23 / V: (pop) răt~, (reg) rătegat / Pl: ~ați, ~e / E: reteza] 1 Tăiat2. 2 (Reg; d. persoane) Cu părul tuns. 3 (Reg; d. vase) Plin până la marginea de sus Si: ras. 4 (Rar) De fonnă teșită Si: bont (2). 5 (Fig) Întrerupt bmsc Si: curmat (9). 6 (Îe) Cuvânt ~ Fără multă vorbă, fără a admite replică Si: scurt.

retezat1 sn [At: DIACONU, P. 38 / V: (pop) răt~ / Pl: ~uri / E: reteza] 1 Tăiere.(Reg) Retez1 (7). 3 (Apc) Retezare (2).

RETEZÁT2, -Ă, retezați, -te, adj. Tăiat, scurtat. Bustul... înfățișează un bărbat sever... cu barba retezată scurt. STANCU, D. 381. Din crengi retezate își făcea un fluier. C. PETRESCU, C. V. 215. Cu păr galben, retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 515. ♦ (Despre stupi) Din care s-au scos fagurii, pentru a se recolta mierea.

RETEZÁT1 s. n. Retezare; tăiat. Retezatul părului. ♦ Tăierea fagurilor dintr-un stup, pentru a recolta mierea. Retezatul se face tăindu-se vîrfurile fagurilor ca de-o palmă în adîncime sau și mai puțin. I. IONESCU, M. 381.

Retezat n. piscul cel mai înalt al munților Hațegului în Ardeal, massiv constând dintr’o singură culme de granit: 2477 metri.

retezat n. tăierea toamna a fagurilor spre a strânge mierea.

RETEZÁ, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei ființe. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ♦ A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face să înceteze brusc, a curma, a întrerupe. – Et. nec.

reteza vt [At: DOSOFTEI, PS. 197/4 / V: (îvp) răt~ / Pzi: retez, 3 (reg) rate / Im și: (Mol) retezeam / E: nct] 1 A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. 2 (Pgn) A tăia. 3 (Îe) A-i ~ (cuiva) unghiile A face pe cineva inofensiv Si: a pune la punct. 4 (Îe) A-i ~ (cuiva) firul vieții A ucide pe cineva. 5 (Reg; c. i. o persoană) A-i tăia cuiva părul Si: a tunde. 6 (Reg; c. i. o haină) A scurta. 7 (Îe) A~ A o lua de-a dreptul pentru a scurta drumul. 8 (Îe) A o ~ de (sau la) fugă A începe să alerge Si: a o lua la fugă. 9 (Apc) A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea Si: a tunde, (reg) a rătunde (2). 10 A curăța stupul Si: a tunde, (reg) a rătunde. 11 (Apc; reg) A tăia din faguri larvele de trântori. 12 (Fig) A pune capăt la ceva Si: a curma (8), a întrerupe, a opri. 13 (Îe) A-l ~ (pe cineva) scurt sau a (i-)o ~ A-i limita cuiva pretențiile Si: a-l pune la locul lui. 14 (Îae) A pune brusc capăt discuției. 15 (Îe) A o ~ cu cineva (sau cu ceva) A întrerupe brusc relațiile cu cineva (sau a se lăsa subit de un lucru).

RETEZÁ, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect sau o parte a corpului unei ființe. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ♦ A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face să înceteze brusc, a curma, a întrerupe. – Et. nec.

RETEZÁ, retéz, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. Se opri să reteze cu un ferestrău îngust capătul scîndurii. C. PETRESCU, Î. II 181. Să-i reteze nasul despre partea dreaptă! BOLINTINEANU, O. 61. La cătane m-a luat, Părul mi l-a retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. (Absol.) Petrarii lid Manole croiau, retezau, ciopîrteau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face pe cineva inofensiv; a pune pe cineva la punct. (Cu pronunțare regională) Stăpîne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu și să-i rătezi unghiile din cînd în cînd, ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile, a pune (pe cineva) la locul lui, a-i tăia (cuiva) vorba, a pune brusc capăt discuției. M-am bucurat cînd am văzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125. 2. A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. Ca să le meargă bine stupilor peste an, trebuie să-i retezi la sînt-Ilie. MARIAN, la CADE. ♦ (Construit cu pronumele feminin «o», cu sens neutru) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. De la Brebu o retezăm călări peste culmea Negrașului. VLAHUȚĂ, la TDRG. 3. Fig. (Cu privire la abstracte) A pune capăt la ceva, a face să înceteze brusc; a curma, a întrerupe. Toți rîd... dar ce retează deodată rîsul lor? ALECSANDRI, P. III 451.

A RETEZÁ retéz tranz. 1) A tăia transversal, făcând mai scurt. ~ părul.A o ~ a merge de-a curmezișul pentru a scurta din cale. 2) (fagurii) A tăia, desprinzând stratul superior (pentru a recolta mierea). 3) fig. (vorba, convorbirea, cearta etc.) A întrerupe brusc; a curma. ◊ A i-o ~ cuiva a pune pe cineva la punct; a-i tăia cuiva vorba. /Orig. nec.

retezà v. 1. a scurta prin tăiere: îi reteză capul; 2. a scoate mierea și ceara din stup; 3. fig. a întrerupe, a tăia: toți râd..., dar ce retează deodată râsul lor? AL. [Origină necunoscută].

3) retéz și (est) rătéz, a -zá v. tr. (după Pascu, d. bg. otrĭezvam, retez. Totușĭ, fiind-că inf. în -za ca la boteza, cuteza, necheza pare straniŭ la un verb slav și fiind-că din otrĭezvam s’ar fi făcut maĭ degrabă un verb în -ui, ca și a obrezui, cu care se înrudește, e maĭ plauzibilă derivarea din vgr. airetizo, aleg, fac disidență, îs eretic, d. airéo, ĭaŭ, și af-aireo, retez). Taĭ extremitățile, taĭ despărțind: călău ĭ-a retezat capu, mașina ĭ-a retezat degetele. A reteza stupu, a-l goli de fagurĭ, a-ĭ scoate mĭerea. Fig. Decid energic și răpede (tranșez): s’o retezăm odată cu asta! A o reteza cuĭva, a-ĭ impune o limită pretențiunilor, a-l pune la locu luĭ, a-l învăța minte: ĭ-am retezat-o scurt. A o reteza cu cineva (saŭ cu un lucru), a rupe brusc relațiunile cu el (saŭ a te lăsa subit de un lucru). A reteza un drum, a apuca un drum maĭ scurt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

retezá (a ~) vb., ind. prez. 3 reteáză

retezá vb., ind. prez. 1 sg. retéz, 3 sg. și pl. reteáză

reteza (ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. și pl. retează)

arată toate definițiile

Intrare: Retezat
Retezat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: retezat (adj.)
retezat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retezat
  • retezatul
  • retezatu‑
  • reteza
  • retezata
plural
  • retezați
  • retezații
  • retezate
  • retezatele
genitiv-dativ singular
  • retezat
  • retezatului
  • retezate
  • retezatei
plural
  • retezați
  • retezaților
  • retezate
  • retezatelor
vocativ singular
plural
Intrare: retezat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retezat
  • retezatul
  • retezatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • retezat
  • retezatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: reteza
verb (VT25)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reteza
  • retezare
  • retezat
  • retezatu‑
  • retezând
  • retezându‑
singular plural
  • retea
  • retezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retez
(să)
  • retez
  • retezam
  • retezai
  • retezasem
a II-a (tu)
  • retezi
(să)
  • retezi
  • retezai
  • retezași
  • retezaseși
a III-a (el, ea)
  • retea
(să)
  • reteze
  • reteza
  • reteză
  • retezase
plural I (noi)
  • retezăm
(să)
  • retezăm
  • retezam
  • retezarăm
  • retezaserăm
  • retezasem
a II-a (voi)
  • retezați
(să)
  • retezați
  • retezați
  • retezarăți
  • retezaserăți
  • retezaseți
a III-a (ei, ele)
  • retea
(să)
  • reteze
  • retezau
  • reteza
  • retezaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

reteza

  • 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei ființe.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Se opri să reteze cu un ferestrău îngust capătul scîndurii. C. PETRESCU, Î. II 181.
      surse: DLRLC
    • Să-i reteze nasul despre partea dreaptă! BOLINTINEANU, O. 61.
      surse: DLRLC
    • La cătane m-a luat, Părul mi l-a retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319.
      surse: DLRLC
    • absolut Petrarii lui Manole croiau, retezau, ciopîrteau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • cu pronunțare regională Stăpîne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu și să-i rătezi unghiile din cînd în cînd, ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • M-am bucurat cînd am văzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ca să le meargă bine stupilor peste an, trebuie să-i retezi la sînt-Ilie. MARIAN, la CADE.
        surse: DLRLC
  • 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • De la Brebu o retezăm călări peste culmea Negrașului. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat A face să înceteze brusc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: curma întrerupe attach_file un exemplu
    exemple
    • Toți rîd... dar ce retează deodată rîsul lor? ALECSANDRI, P. III 451.
      surse: DLRLC

etimologie:

retezat (adj.)

  • exemple
    • Bustul... înfățișează un bărbat sever... cu barba retezată scurt. STANCU, D. 381.
      surse: DLRLC
    • Din crengi retezate își făcea un fluier. C. PETRESCU, C. V. 215.
      surse: DLRLC
    • Cu păr galben, retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 515.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre stupi) Din care (prin tăiere) s-au scos fagurii pentru a se recolta mierea.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • vezi reteza
    surse: DEX '09 DEX '98

retezat (s.n.)

etimologie:

  • vezi reteza
    surse: DEX '09 DEX '98