retezat¹ sn [At: DIACONU, P. 38 / V: (pop) răt~ / Pl: ~uri / E: reteza] 1 Tăiere.(Reg) Retez¹ (7). 3 (Apc) Retezare (2).

retezat², ~ă a [At: MACEDONSKI, O. I, 23 / V: (pop) răt~, (reg) rătegat / Pl: ~ați, ~e / E: reteza] 1 Tăiat². 2 (Reg; d. persoane) Cu părul tuns. 3 (Reg; d. vase) Plin până la marginea de sus Si: ras. 4 (Rar) De formă teșită Si: bont (2). 5 (Fig) Întrerupt brusc Si: curmat (9). 6 (Îe) Cuvânt ~ Fără multă vorbă, fără a admite replică Si: scurt.

RETEZAT², -Ă, retezați, -te, adj. Tăiat, scurtat. Bustul... înfățișează un bărbat sever... cu barba retezată scurt. STANCU, D. 381. Din crengi retezate își făcea un fluier. C. PETRESCU, C. V. 215. Cu păr galben, retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 515. ♦ (Despre stupi) Din care s-au scos fagurii, pentru a se recolta mierea.

RETEZAT¹ s. n. Retezare; tăiat. Retezatul părului. ♦ Tăierea fagurilor dintr-un stup, pentru a recolta mierea. Retezatul se face tăindu-se vîrfurile fagurilor ca de-o palmă în adîncime sau și mai puțin. I. IONESCU, M. 381.

Retezat n. piscul cel mai înalt al munților Hațegului în Ardeal, massiv constând dintr’o singură culme de granit: 2477 metri.

retezat n. tăierea toamna a fagurilor spre a strânge mierea.

RETEZA, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei ființe. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ♦ A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face să înceteze brusc, a curma, a întrerupe. – Et. nec.

rătegat, ~ă a vz retezat²

răteza v vz reteza

rătezat¹ sn vz retezat¹

rătezat², ~ă a vz retezat²

reteza vt [At: DOSOFTEI, PS. 197/4 / V: (îvp) răt~ / Pzi: retez, 3 (reg) rateză / Im și: (Mol) retezeam / E: nct] 1 A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. 2 (Pgn) A tăia. 3 (Îe) A-i ~ (cuiva) unghiile A face pe cineva inofensiv Si: a pune la punct. 4 (Îe) A-i ~ (cuiva) firul vieții A ucide pe cineva. 5 (Reg; c. i. o persoană) A-i tăia cuiva părul Si: a tunde. 6 (Reg; c. i. o haină) A scurta. 7 (Îe) A~ A o lua de-a dreptul pentru a scurta drumul. 8 (Îe) A o ~ de (sau la) fugă A începe să alerge Si: a o lua la fugă. 9 (Apc) A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea Si: a tunde, (reg) a rătunde (2). 10 A curăța stupul Si: a tunde, (reg) a rătunde. 11 (Apc; reg) A tăia din faguri larvele de trântori. 12 (Fig) A pune capăt la ceva Si: a curma (8), a întrerupe, a opri. 13 (Îe) A-l ~ (pe cineva) scurt sau a (i-)o ~ A-i limita cuiva pretențiile Si: a-l pune la locul lui. 14 (Îae) A pune brusc capăt discuției. 15 (Îe) A o ~ cu cineva (sau cu ceva) A întrerupe brusc relațiile cu cineva (sau a se lăsa subit de un lucru).

RETEZA, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect sau o parte a corpului unei ființe. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ♦ A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face să înceteze brusc, a curma, a întrerupe. – Et. nec.

RETEZA, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. Se opri să reteze cu un ferestrău îngust capătul scîndurii. C. PETRESCU, Î. II 181. Să-i reteze nasul despre partea dreaptă! BOLINTINEANU, O. 61. La cătane m-a luat, Părul mi l-a retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. (Absol.) Petrarii lui Manole croiau, retezau, ciopîrțeau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face pe cineva inofensiv; a pune pe cineva la punct. (Cu pronunțare regională) Stăpîne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu și să-i rătezi unghiile din cînd în cînd, ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile, a pune (pe cineva) la locul lui, a-i tăia (cuiva) vorba, a pune brusc capăt discuției. M-am bucurat cînd am văzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125. 2. A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. Ca să le meargă bine stupilor peste an, trebuie să-i retezi la sînt-Ilie. MARIAN, la CADE. ♦ (Construit cu pronumele feminin «o», cu sens neutru) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. De la Brebu o retezăm călări peste culmea Negrașului. VLAHUȚĂ, la TDRG. 3. Fig. (Cu privire la abstracte) A pune capăt la ceva, a face să înceteze brusc; a curma, a întrerupe. Toți rîd... dar ce retează deodată rîsul lor? ALECSANDRI, P. III 451.

A RETEZA retez tranz. 1) A tăia transversal, făcând mai scurt. ~ părul. ◊ A o ~ a merge de-a curmezișul pentru a scurta din cale. 2) (fagurii) A tăia, desprinzând stratul superior (pentru a recolta mierea). 3) fig. (vorba, convorbirea, cearta etc.) A întrerupe brusc; a curma. ◊ A i-o ~ cuiva a pune pe cineva la punct; a-i tăia cuiva vorba. /Orig. nec.

retezà v. 1. a scurta prin tăiere: îi reteză capul; 2. a scoate mierea și ceara din stup; 3. fig. a întrerupe, a tăia: toți râd..., dar ce retează deodată râsul lor? AL. [Origină necunoscută].

2) rătéz v. tr. V. retez.

3) retéz și (est) rătéz, a -zá v. tr. (după Pascu, d. bg. otrĭezvam, retez. Totușĭ, fiind-că inf. în -za ca la boteza, cuteza, necheza pare straniŭ la un verb slav și fiind-că din otrĭezvam s’ar fi făcut maĭ degrabă un verb în -ui, ca și a obrezui, cu care se înrudește, e maĭ plauzibilă derivarea din vgr. airetizo, aleg, fac disidență, îs eretic, d. airéo, ĭaŭ, și af-aireo, retez). Taĭ extremitățile, taĭ despărțind: călău ĭ-a retezat capu, mașina ĭ-a retezat degetele. A reteza stupu, a-l goli de fagurĭ, a-ĭ scoate mĭerea. Fig. Decid energic și răpede (tranșez): s’o retezăm odată cu asta! A o reteza cuĭva, a-ĭ impune o limită pretențiunilor, a-l pune la locu luĭ, a-l învăța minte: ĭ-am retezat-o scurt. A o reteza cu cineva (saŭ cu un lucru), a rupe brusc relațiunile cu el (saŭ a te lăsa subit de un lucru). A reteza un drum, a apuca un drum maĭ scurt.

retezat s. n.

retezat s. n.

retezat s. n., pl. retezaturi

reteza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. retez, 3 retează; conj. prez. 1 sg. să retez, 3 să reteze; imper. 2 sg. afirm. retează

reteza (a ~) vb., ind. prez. 3 retează

reteza vb., ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. și pl. retează

reteza (ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. și pl. retează)

retez, -zat prt.

reteza (retez, at), vb. – 1. A scurta, a tăia, a tranșa. – 2. A curăța stupul. – Var. răteza. Origine îndoielnică. Nici una din multele ipoteze prezentate nu este acceptabilă. Din sl. rĕzati „a scurta” (Cihac, II, 310) nu este posibil din punct de vedere fonetic; din sl. otrĕzati (Crețu 362; Weigand, BA, II, 258; Pascu, Beiträge, 12) nu este mai simplu. Din lat. *recaediāre < caedĕre (Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 305; Pușcariu 1457; REW 7106; Pușcariu, Dacor., I, 325; Rosetti, I, 171) nu are nici o probabilitate, cf. Tiktin; lat. *recidiāre < recidĕre (Giuglea, Dacor., II, 221) prezintă aceeași problemă fonetică, care pare insolubilă. Alții au pornit de la lat. *retundiāre, cf. fr. rogner (Candrea, GS, III, 227; Candrea); din lat. *retizāre „a tăia crengile care atîrnă deasupra apei”, de la retae (Graur, BL, IV, 110); din gr. αίρετίζω „a alege” (Scriban), a cărui explicație semantică pare deficientă; din sl. retęzŭ „zăvor” (Conev 80); toate aceste ipoteze sînt neverosimile. Explicația lui P. Papahagi, Dunărea, IV, 122-4 (Lozovan 250) nu este accesibilă. În cercetarea originii acestui cuvînt, trebuie să se țină seamă de sensul lui foarte special, acela de „a tăia potrivind” sau „a tăia alegînd”, cum se face de exemplu la tăierea părului, la curățirea unui copac etc. Dacă se ia în considerație această nuanță, ne putem gîndi că nu este o var. a lui *neteza, din lat. *nitidiāre „a curăța nivelînd”; cf. netezi, care este un der. interior, pornind de la neted. Schimbarea inițialei nu este clară; dar coincide cu cea de la rîncheza › nincheza. Der. retez, s. n. (tăiș, custură; diametru); retezătură, s. f. (tăiere, tăietură; unealtă de marcat vitele).

RETEZAT, Munții ~, masiv muntos în V Carpaților Meridionali, situat între depr. Hațeg-Pui (la N,) depr. Petroșani (ESE), valea Râului Mare (V) și m-ții Vâlcan, de care este despărțit prin Valea Soarbele, Paltina și Lăpușnicu Mare (S). M-ții R. sunt alcătuiți din granite, granodiorite, șisturi cristaline și petice de calcar (în S), unde apar frecvente forme carstice. Prezintă vaste platforme de eroziune, etajate, precum și versanți abrupți și piscuri semețe. M-ții R. au peste 20 de vârfuri care depășesc 2.000 m alt., printre care: Peleaga (2.509 m), Custura (2.457 m), Bucura (2.433 m) ș.a. În m-ții R. se găsesc cele mai multe și mai evidente urme ale glaciației cuaternare din Carpații românești, care le conferă o înfățișare tipic alpină, cu circuri și văi glaciare, custuri dantelate, morene, câmpuri de grohotișuri, peste 80 de lacuri glaciare (Bucura, Zănoaga, Galeșu, Tău Negru, Tău Mare, Ana, Lia, Viorica ș.a.). Partea sudică, calcaroasă (numită și R. Mic) cuprinde masivele Piule – Piatra Iorgovanului, foarte spectaculoase, dominând prin abrupturi stâncoase în cursul superior al Jiului. Prezintă chei (ale Butei, Scorotei), peșteri, avene. Partea de est (între Râu Bărbat și Jiul de E), mai joasă (alt. max. 1.792 m) este cunoscută și sub numele de Tulișa. R. reprezintă unul dintre cele mai frecventate obiective turistice ale țării, fiind accesibili dinspre depr. Hațeg și Petroșani. Masivul R. este un important nod orohidrografic din care pornește o densă rețea de râuri cu debite bogate și potențial hidroenergetic ridicat (Râu Mare, Nucșoara, Valea Rea, Râu Bărbat ș.a.). Versanții sunt bine împăduriți. La peste 1.800 m alt. se află domeniile tufărișurilor subalpine și ale pășunilor alpine, unde se dezvoltă țăpoșica (Nardus stricta), păiușul (Festuca airoides), iarba vântului (Agrotis rupestris) ș.a. În v m-ților R., în bazinetul numit Gura Apelor, pe Râu Mare s-a construit cel mai mare baraj de pe râurile interioare ale țării. În partea centrală și sudică a m-ților R. se află Parcul Național Retezat (54.400 ha), înființat în 1935 din inițiativa și prin eforturile savanților Emil Racoviță și Alexandru Borza și inclus (1980) în rețeaua mondială a rezervațiilor biosferei. În interiorul lui (în zona lacul Gemenele – Tău Negru – Valea Dobrunului), o supr. de 1.629,4 ha este declarată o rezervație științifică, aici nefiind permis accesul turiștilor sau a altor persoane decât cu avizul Comisiei Monumentelor Naturii. Vegetația din cadrul Parcului Național este foarte puțin modificată de intervenția omului, ea cuprinzând peste 1.200 specii, etajate pe versanți, din care c. 15% sunt endemite carpatice (unele specii doar masivului R.), iar altele sunt declarate monumente ale naturii. Începând de la poale spre înălțimi, în locurile mai adăpostite există arboret de gorun cu carpen în care diseminat apar teiul (Tilia cordata) și nucul (Juglans regia), care urcă până la c. 600 m alt. ș.a. Urmează o zonă compactă cu păduri de fag, care depășesc uneori alt. de 1.400 mm și apoi una de molidișuri (local în amestec cu zâmbrul) ce ajung până la 1.800 m. La peste 1.800 m alt., peisajul subalpin este dominat de întinse jnepenișuri (Pinus mugo) și, răzleț, zâmbru (Pinus cembra), de scoruș de munte (Sorbus aucuparia) și tufișuri alcătuite de smârdar (Rhododenndron myrtifolium), ienupăr pitic (Juniperus sibirica) ș.a. O caracteristică a florei Parcului Național o constituie marea variabilitate a genului Hieracium (vulturica), reprezentat prin 27 de specii cu 51 de varietăți, multe dintre ele endemice, masivul R. fiind un adevărat centru genetic al acestui gen. Printre plantele declarate monumente ale naturii se evidențiază floarea de colți (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), strugurii ursului (Arctostaphyllos uva ursi), gențiană (Gentiana punctata) ș.a. Fauna Parcului Național este reprezentată prin aproape toate speciile caracteristice Carpaților: urs, mistreț, jder de copac, râs, cerb, căprior, pisică sălbatică, capră neagră (declarată monument al naturii), ocrotită de lege, cocoș de munte, ieruncă ș.a. În trecut R. era renumit ca loc de cuibărit al unor păsări răpitoare mari: zăganul, vulturul pleșuv sur, vulturul negru (astăzi dispărute din zonă) și acvila de munte (acum foarte rară). Sunt încă prezente răpitoare mici ca șoarecarul, diverse specii de uliu, șoimul și vânturelul, iar dintre răpitoarele de noapte huhurezul. Sunt abundenți amfibienii (tritonii, diferite specii de broască) și șerpii. Recent a fost colonizată marmota. Numeroase specii de fluturi, printre care unele endemite și elemente sudice. În cadrul Parcului Național existe trei puncte de observații (Gura Zlatna, la 795 m, Rotunda, la 1.100 m și Pietrele, la 1.487 m), care controlează intrarea și ieșirea turiștilor, o cabană a paznicilor (la Gura Zlatna) și un laborator de cercetare științifică (inaugurat în 1965), situat la 1.770 m alt., pe malul râului Rovina.

a i-o reteza (cuiva) scurt expr. 1. a-i limita (cuiva) pretențiile. 2. a pune brusc capăt unei discuții.

a-i reteza (cuiva) ghearele expr. a face (pe cineva) inofensiv, a pune (pe cineva) la punct.

a-l reteza (pe cineva) scurt expr. v. a i-o reteza (cuiva) scurt.

RETEZAT s. 1. v. retezare. 2. retezare, tăiat, tăiere. (~ul capului unui condamnat.)

RETEZAT adj. 1. ciuntit, tăiat, trunchiat. (Cu urechile ~.) 2. v. tuns.

RETEZAT adj. 1. ciuntit, tăiat, trunchiat. (Cu urechile ~.) 2. scurtat, tăiat, tuns. (Păr ~; iarbă ~.)

RETEZAT s. 1. retezare, (reg.) rătuns, tuns. (~ fagurilor.) 2. retezare, tăiat, tăiere. (~ capului unui condamnat.)

RETEZA vb. v. curma, întrerupe, opri, scurta, tăia, tunde.

RETEZA vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)

RETEZA vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)

reteza vb. v. CURMA. ÎNTRERUPE. OPRI. SCURTA. TĂIA. TUNDE.