2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NUN, -Ă, nuni, -e, s. m. și f. (Pop.) Nume dat, în ziua căsătoriei, fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin; (la pl.) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme; naș. – Lat. nonnus.

nun, ~ă [At: CORESI, TETR. 186 / Pl: ~i, ~e / E: ml nonnus] 1 smf Fiecare dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin Si: naș2 (18). 2 smp Bărbat și femeie care îndeplinesc acest ritual. 3 sf (Trs; șîs fete de ~e sau, rar, de ~) Fiecare dintre fetele care însoțesc mireasa la cununie și care au anumite atribuții la nuntă Si: (reg) drușcă, nuntășiță.

nu sf [At: TEAHA, C. N. 247 / V: ~ne / Pl: ~ne / E: cf alună] (Trs) 1 Pistrui pe față. 2 Aluniță sau alt semn mic pe corp.

NUN, -Ă, nuni, -e, s. m. și f. Nume dat, în ziua căsătoriei, fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin; (la pl.) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme; naș. – Lat. nonnus.

NÚNĂ, nune, s. f. (Adesea urmat de determinarea «mare») Femeie care, împreună cu un bărbat, asistă pe miri la căsătoria religioasă, îndeplinind formele cerute de ritualul bisericesc; nașă de cununie. Sprijinind o enormă lumînare pavoazată cu flori și panglici albe, asista în rolul... de nună, în dreapta unui mire. C. PETRESCU, C. V. 177. Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare, mîndrul soare, și pe nună, mîndra lună. EMINESCU, O. I 85. Ajungă-te voia bună Pe dumneata, jupîne nune mare, Și pe dumneata, jupîneasă nună mare! TEODORESCU, P. P. 168.

NUN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care însoțește mirii în ziua oficierii căsătoriei, având anumite atribuții; nănaș de cununie. ~ mare. /<lat. nonnus

nun, -ă s. (lat. nonnus, nonns, tată adoptiv, mamă adoptivă; it. nonno, nonna, dial. sud nunno, nunna, bunic, bunică, naș, nașă, de unde și ngr. nunós, nuná, nun, nună; alb. nun; fr. nonne [de unde germ. nonne], călugăriță. V. naș). Acela saŭ aceĭa care, la cununie, ține făclia în onoarea celor care se cunună. Naș. V. nenea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

núnă (pop.) s. f., g.-d. art. núnei; pl. núne

núnă s. f., g.-d. art. núnei; pl. núne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NÚNĂ s. nașă. (~ de cununie.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

núnă (nunélă), nunéle, s.f. (reg.) pistrui pe față; aluniță sau alt semn mic pe corp.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NUNA, f., mold., 1661 (Sd VII 379), < subst. nun.

Intrare: Nuna
nume propriu (I3)
  • Nuna
Intrare: nună
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nu
  • nuna
plural
  • nune
  • nunele
genitiv-dativ singular
  • nune
  • nunei
plural
  • nune
  • nunelor
vocativ singular
  • nu
  • nuno
plural
  • nunelor

nun, -ă nună

  • 1. popular Nume dat, în ziua căsătoriei, fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: naș, -ă diminutive: nunuț, -ă 6 exemple
    exemple
    • A fost nun mare Pipăruș Pătru cu Ileana Cosinzeana. RETEGANUL, P. I 81.
      surse: DLRLC
    • Acum un an era nun mare la nunta lui Vișanu dorobanț. GHICA, S. 14.
      surse: DLRLC
    • Dați-mi voie să fiu nunul domnișoarei Lina. ALECSANDRI, T. I 300.
      surse: DLRLC
    • Sprijinind o enormă lumînare pavoazată cu flori și panglici albe, asista în rolul... de nună, în dreapta unui mire. C. PETRESCU, C. V. 177.
      surse: DLRLC
    • Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare, mîndrul soare, și pe nună, mîndra lună. EMINESCU, O. I 85.
      surse: DLRLC
    • Ajungă-te voia bună Pe dumneata, jupîne nune mare, Și pe dumneata, jupîneasă nună mare! TEODORESCU, P. P. 168.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) plural Bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: