3 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hu1 sf [At: LB / V: ~dră / Pl: ~de / E: nct] (Reg) 1 Deschizătură practicată într-un gard, prin care se poate trece la vecin. 2 Gaură (în pod, în gard etc.). 3 Spărtură în zid. 4 (Îf hudră) Firidă. 5 Nară. 6 Carie în dinte. 7 Mină.

hu2 sf [At: RĂDULESCU-CODIN, ap. DA ms / Pl: ~de / E: cf hudiță] (Reg) Casă.

HÚDĂ, hude, s. f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”.

HÚDĂ, hude, s. f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”.

HÚDĂ, hude, s. f. (Regional) 1. Hudiță. Huda morii ducea spre jumătatea din jos a satului, trecînddupă cum se poate înțelege ușorși pe la moară. VORNIC, O. 304. 2. Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). Voi afla un stupuș ca să astup huda. RETEGANUL, P. III 87.

HÚDĂ ~e f. reg. Drum îngust (nepavat) în interiorul unui sat sau al unui oraș; uliță. /<sl. hadu

húdă f., pl. e (cp. cu hod. V. hudiță). Trans. Ban. Spărtură de trecut pin gard. Gaură. Ascunzătoare. Ocnă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

húdă (reg.) s. f., g.-d. art. húdei; pl. húde

húdă s. f., g.-d. art. húdei; pl. húde


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

húdă2, húde, s.f. (reg.) casă.

húdă, hude, s.f. – (reg.) Spărtură, gaură (în zid, în gard). Perforație, gaură practicată în rama capacului de la lăzile de lemn, în care intră țâțânile (Stoica, Pop, 1984). ♦ (top.) Hudinul, deal în Rozavlea (Vișovan, 2005). – Et. nec. (MDA); cf. sl. hadǔ, „cale, potecuță” (DEX).

húdă, hude, s.f. – Spărtură, gaură (în zid, în gard). Perforație, gaură practicată în rama capacului de la lăzile de lemn, în care intră țâțânile (Stoica, Pop 1984). – Cf. sl. hadǔ, „cale, potecuță” (DEX).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HUDA LUI PĂPARĂ, peșteră în NV M-ților Trascău, la 567 m alt., pe versantul dr. al văii Arieș. Lungime: 2.022 m. Prezintă numeroase săli (cea mai mare fiind Sala Minunilor), cascade și sifoane. Adăpostește stalactite uriașe și depozite de cheropterit (excremente de liliac). Temp. aerului: 10-20°C. Faună cavernicolă bogată (lilieci, păianjeni, melci, insecte etc.). Greu accesibilă.

HUDĂ, subst. „spărtură, gaură” (DLR), cf. sl. χoγдъ „sărman” 1. Hud olt. (AO XIX 117; 17B I 300); -e, olt., 1626 (Sd VI 466); -e și -ea, Stan (17B II 66, 130, 357); -ești s. (Dm). 2. Huda (16 B IV 324) etc. 3. Hudici frecv., mold. (Dm; Ștef; Tec I); Iațco Hudici = Hudescul, boierul lui Ștefan cel Mare, scris și Gudici (Ștef); Hudicescul Stanciul (16 A I 256). 4. + -man: Huduman, A. (Tec I) și cu g < h: Guduman, (Tec I). 5. Unele forme, dacă nu toate, se pot explica prin Gud (v. acesta).

Intrare: Huda
Huda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: hudă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hu
  • huda
plural
  • hude
  • hudele
genitiv-dativ singular
  • hude
  • hudei
plural
  • hude
  • hudelor
vocativ singular
plural
Intrare: Hudă
Hudă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Hudă

hudă regional

  • 1. Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gaură spărtură un exemplu
    exemple
    • Voi afla un stupuș ca să astup huda. RETEGANUL, P. III 87.
      surse: DLRLC
  • 2. Drum îngust (nepavat) în interiorul unui sat sau al unui oraș.
    surse: DLRLC NODEX sinonime: hudiță uliță un exemplu
    exemple
    • Huda morii ducea spre jumătatea din jos a satului, trecînd – după cum se poate înțelege ușor – și pe la moară. VORNIC, O. 304.
      surse: DLRLC

etimologie: