3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chíra f. (ngr. kyrá, doamnă. V. chera și cherațiță.) Fam. Are chira socoteală, e un motiv de a lucra așa, ĭar tu nu te grăbi, că sînt pricinĭ pe care nu le știĭ: stăĭ, că are chira socoteală și nu merge cum crezĭ tu! – Și chiramó (ngr. kyrámu), doamna mea!

chera sfa [At: NEGRUZZI, S. IV, 526 / V: ~ama, ~amo, chiramo (pl ~mele) / E: gr ϰερά, cf chir, cherațiță] (Grc; totdeauna urmat de un nume propriu; iuz; mai ales în epoca fanariotă) 1 Cocoană. 2 (Îf chiramo) Doamna mea. corectată

CHÉRA s. f. art. (Înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

CHÉRA s. f. art. (Grecism înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

CHÉRA s. f. art. (Grecism învechit) Cucoană, doamnă. Eram... în contact mai des cu chera Sofița. GHICA, S. 297. Chera Nastasia [titlul unei piese]. ALECSANDRI, T. I 381.

CHÉRA s. f. art. (Grecism înv.) Cucoană, doamnă. – Ngr. kera.

chéra f. (ngr. kerá și kyrá, doamnă, cocoană. V. chir 1, chira, cherațiță). Sec. 19. Doamna, cocoana (urmat de un nume): chera Duduca, chera Sofica. – Iron. și cheramá, cheramó (ngr. kerámu, doamna mea) la vocativ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*Chíra (nume de persoană) s. propriu f., g.-d. Chírei

chéra (+ s. propriu f.) (înv.) s. f., g.-d. art. chérei (în expr. și chíra)

chéra (în expr. și chira) s. f., art. g.-d. art. chérei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHÉRA s. v. cucoană, doamnă, madam.

CHÍRĂ s. 1. v. pescăruș. 2. chiră-neagră (Chlidonias nigra) = (reg.) pescar, pescăriță.

chera s. v. CUCOANĂ. DOAMNĂ. MADAM.

CHI s. (Ornit.) 1. (Sterna sandvicensis) chirighiță, pescar, pescăruș, rîndunea-maritimă-mică. 2. chiră-neagră (Chlidonias nigra) = (reg.) pescar, pescăriță.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chéra s. f. – Doamnă (titlu de politețe, folosit în sec. XVIII-XIX, înv.). Ngr. ϰερά, cf. chir. – Compară cheramò (var. chiramò), s. f. (doamna mea), din ngr. ϰυρά μου. – Der. chiriță, s. f. (înv., doamnă); cherațiță, s. f. (înv., femeie elegantă), din ngr. ϰερατζίτζα (Gáldi 163).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHÍRA s. f. Numele a trei specii de păsări, foarte bune zburătoare, călătoare, care cuibăresc în Delta Dunării și pe litoralul românesc, cu penaj argintiu și negru: c. mică (Sterna albifrons) are c. 22 cm și clocește pe nisip; c. de baltă (S. hirundo), de c. 38 cm și c. de mare (S. sandvicensis), de c. 41 cm, clocesc pe vegetația plutitoare.

CHIRA gr. Kύρσ (febr. 28). 1. – f. (Ard Mar), frecv.; b. jupan Chira (Sd XV 313). 2. Chirița f. frecv. 3. Chiria f., dobr. (RI XI 206) 4. Chirart, poreclă pt. fiul ori soțul Chirei. 5. Compuse: a) Chira-Chiralina (G. Dem 643). < Chira + Elena « doamna Elena ». b) Chirivana f. (Isp IV1). < Chira + Ivana. c) Firulina, „horea Firulinei” (cîntul Chiralinei), (Tit Bud). d) Chirianca s. < Chira + Ianca; Chireanca f, 1483 (C 10 Ștef 34).

IUSTINIAN CHIRA (Ioan) (n. 1921, sat Plopiș, jud. Maramureș), episcop al Maramureșului și Sătmarului (eparhie reînființată în 1990). Episcop-vicar la Cluj-Napoca (1973-1990). Unul dintre cei mai demni și eficienți ierarhi ai Bisericii ortodoxe în epoca totalitarismului. Articole și predici (vol. „Darurile bisericii”).

Intrare: Chira
Chira nume propriu
nume propriu (I3)
  • Chira
Intrare: chera (s.f.)
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chera
plural
genitiv-dativ singular
  • cherei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chira
plural
genitiv-dativ singular
  • chirei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: chiră
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chi
  • chira
plural
  • chire
  • chirele
genitiv-dativ singular
  • chire
  • chirei
plural
  • chire
  • chirelor
vocativ singular
plural

chera (s.f.) chira

  • 1. învechit Urmat de un nume propriu:
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cucoană doamnă madam 2 exemple
    exemple
    • Eram... în contact mai des cu chera Sofița. GHICA, S. 297.
      surse: DLRLC
    • Chera Nastasia [titlul unei piese]. ALECSANDRI, T. I 381.
      surse: DLRLC

etimologie: