12 definiții pentru chera (subst.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chera sfa [At: NEGRUZZI, S. IV, 526 / V: ~ama, ~amo, chiramo (pl ~mele) / E: gr ϰερά, cf chir, cherațiță] (Grc; totdeauna urmat de un nume propriu; iuz; mai ales în epoca fanariotă) 1 Cocoană. 2 (Îf chiramo) Doamna mea. corectată

CHÉRA s. f. art. (Înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

CHÉRA s. f. art. (Grecism înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

CHÉRA s. f. art. (Grecism învechit) Cucoană, doamnă. Eram... în contact mai des cu chera Sofița. GHICA, S. 297. Chera Nastasia [titlul unei piese]. ALECSANDRI, T. I 381.

CHÉRA s. f. art. (Grecism înv.) Cucoană, doamnă. – Ngr. kera.

chéra f. (ngr. kerá și kyrá, doamnă, cocoană. V. chir 1, chira, cherațiță). Sec. 19. Doamna, cocoana (urmat de un nume): chera Duduca, chera Sofica. – Iron. și cheramá, cheramó (ngr. kerámu, doamna mea) la vocativ.

chiríță sf [At: TDRG / Pl: ~țe / E: chera + -iță] (Grî) Chera.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chéra (+ s. propriu f.) (înv.) s. f., g.-d. art. chérei (în expr. și chíra)

chéra (în expr. și chira) s. f., art. g.-d. art. chérei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHÉRA s. v. cucoană, doamnă, madam.

chera s. v. CUCOANĂ. DOAMNĂ. MADAM.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chéra s. f. – Doamnă (titlu de politețe, folosit în sec. XVIII-XIX, înv.). Ngr. ϰερά, cf. chir. – Compară cheramò (var. chiramò), s. f. (doamna mea), din ngr. ϰυρά μου. – Der. chiriță, s. f. (înv., doamnă); cherațiță, s. f. (înv., femeie elegantă), din ngr. ϰερατζίτζα (Gáldi 163).

Intrare: chera (subst.)
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chera
  • chera
plural
genitiv-dativ singular
  • chere
  • cherei
plural
vocativ singular
plural