4 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOS s. m. v. boss.

BOS boși m. 1) (în S.U.A.) Supraveghetor la o întreprindere. 2) fig. Persoană care se află la conducere; șef; conducător; cap. /<engl. boss

BOSS s. m. Supraveghetor peste muncitorii dintr-o întreprindere în SUA; p. ext. (fam.) șef. [Var.: bos (pl. boși) s. m.] – Cuv. engl.

BOȘ, boașe, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa.

BOȘ, boașe, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa.

boss sm [At: DN2 / Pl: boși / E: eg boss] 1 (Fam) Șef.

boș1 sn [At: DA / Pl: boașe / E: ml bursa] (Pop) Testicul.

boș2 sm [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 109, 5/2 / Pl: ~i / E: fr boche] (Dep; frm) Nume dat germanilor, de către francezi, în timpul primului război mondial.

BOSS s. m. Supraveghetor peste muncitorii dintr-o întreprindere în S.U.A.; p. ext. (fam.) șef. – Cuv. engl.

BOSS s.m. Nume dat supraveghetorilor sau șefilor dintr-o întreprindere în S.U.A.; (p. ext.) șeful unui partid politic, al unui grup electoral. [Pl. boși. / < engl. boss – stăpân].

BOSS s. m. 1. patron; căpetenie, inițial în S.U.A. 2. personaj investit cu responsabilitate și autoritate; șef local al unui partid politic, al unui grup electoral; șef. (< amer. boss)

bos(s) s. m. (americanism) Patron; căpetenie, inițial în America ◊ „[...] lângă frontiera cu Franța s-au depistat câteva rețele cu largi ramificații la New York și Marsilia, au fost închiși câțiva renumiți «boss» ca G.B., G. A. sau L.L.” I.B. 6 IV 74 p. 6. ◊ „După moartea lui G. G., «capo di tutti capi» (bosul boșilor) își dispută postul doi candidați: C.G. și A. D.” Sc. 20 V 77 p. 5. ◊ „Boșii vechi au dat mâna cu boșii noi.” R.l. 20/21 II 93 p. 8; v. și I.B. 28 XII 74 p. 4, ◊ „22” 25 X1 XI/91 p. 6; v. și gheretist, interpol (din engl. americ., fr. boss; D. Am., DP; DEX, DN3)

BOȘ boáșe n. pop. Glandă sexuală pereche care produce spermatozoizi și hormoni masculini; testicul. /Orig. nec.

boș n. 1. testicul; 2. bârnă piezișă sub un zid: zidul șade în boș. [Origină necunoscută].

2) boș n., pl. boașe. Triv. Coĭ, testicul. – Și m. la Dos.

*1) boș m. (fr. Boche). Epitet injurios adresat de Francejĭ Germanilor de la 1904 încoace.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boss (angl.) / bos s. m., art. bossul / bosul; pl. boși

arată toate definițiile

Intrare: Bos
nume propriu (I3)
  • Bos
Intrare: boss / bos
substantiv masculin (M7)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boss
  • bossul
  • bossu‑
plural
  • boși
  • boșii
genitiv-dativ singular
  • boss
  • bossului
plural
  • boși
  • boșilor
vocativ singular
  • bossule
plural
  • boșilor
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bos
  • bosul
  • bosu‑
plural
  • boși
  • boșii
genitiv-dativ singular
  • bos
  • bosului
plural
  • boși
  • boșilor
vocativ singular
  • bosule
plural
  • boșilor
Intrare: boș
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boș
  • boșul
  • boșu‑
plural
  • boașe
  • boașele
genitiv-dativ singular
  • boș
  • boșului
plural
  • boașe
  • boașelor
vocativ singular
plural
Intrare: Boș
nume propriu (I3)
  • Boș
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boss / bos bos

etimologie:

boș

  • 1. popular Glandă sexuală pereche care produce spermatozoizi și hormoni masculini.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: testicul

etimologie: