bos s.m. (americ.) Supraveghetor de muncitori într-o întreprindere în SUA. ♦ Ext. Persoană învestită cu responsabilitate și autoritate. ♦ Gener. (fam.) Patron; șef. • scris și boss. pl. boși. /<engl. boss.

BOS cf. blg. бoc „desculț”. l. Bos b. (Ard). 2. Bosia s. (Dm). 3. Bosie (Dm; Arh); Bosiĭ (Tec I); Bosăe, Șt., 1760 (BCI VII 39) și Bosîe (Sd XVI) moldovenisme pentru Bosie. 4. Bosoiu (Drag 258; B-răz 58; Scurtești Bz); -l (Sur XXIV). 5. Bosianu, C., juristul și Bosarii s., munt. (RI XVII 313); aceste derivate indică pe originarii din s. Bosia. 6. Bosun pren. (CO 161).