2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

știricea1 sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~de / E: ns cf știrie2] (Orn; Mun) Coțofană (Pica pica).

știricea2 sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~de / E: ns cf știricea1] (Reg) Obiect imitând aripile unei mori de vânt, care se pune în livezi și pe ogoare, servind ca sperietoare pentrupăsările dăunătoare culturilor Si: (pop) morișcă.

ȘTIRICÍ, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici.

ȘTIRICÍ, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici.

știrici1 vt [At: SLAVICI, N. II, 327 / V: (reg) st~ / Pzi: ~icesc / E: știre + -ici] (Reg) 1 A căuta să afle ceva (cu viclenie) Si: a iscodi. 2 A înștiința.

știrici2 vr [At: A I, 31 / Pzi: 3 ~icește / E: ns cf știră (vz știr6)] (Trs; d. oi) A deveni stearpă.

ȘTIRICÍ, știricesc, vb. IV. Tranz. 1. (Regional) A căuta să afle ceva; a cerceta, a se informa; a iscodi. Va putea să alunge orice prepus din mintea lui Lică, pentru ca numai într-un tîrziu să-i vină gîndul de a știrici încotro a plecat. SLAVICI, N. II 172. 2. A comunica, a da de știre. (Refl. impers.) Mie mi s-a știricit C-aveți un rob nespovedit. La TDRG.

A ȘTIRICÍ ~ésc tranz. reg. 1) A afla culegând știri prin vicleșug. 2) (informații) A face cunoscut; a da de știre; a vesti; a înștiința; a anunța; a informa. /știre + suf. ~ici

știricésc v. tr. Trans. Ban. Umblu după știrĭ, cercetez, mă informez: el a știricit tot (Agrb. Înt. 123). Comunic, daŭ o veste.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

știricí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricésc, imperf. 3 sg. știriceá; conj. prez. 3 să știriceáscă

știricí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricésc, imperf. 3 sg. știriceá; conj. prez. 3 sg. și pl. știriceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTIRICÍ vb. v. anunța, cerceta, comunica, informa, iscodi, încunoștința, înștiința, vesti.

știrici vb. v. ANUNȚA. CERCETA. COMUNICA. INFORMA. ISCODI. ÎNCUNOȘTINȚA. ÎNȘTIINȚA. VESTI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

știriceá2, știricéle, s.f. (reg.) morișcă.

știricí2, pers. 3 sg. știricéște, vb. IV refl. (reg.; despre oi) a deveni stearpă.

Intrare: știricea
știricea substantiv feminin
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știricea
  • știriceaua
plural
  • știricele
  • știricelele
genitiv-dativ singular
  • știricele
  • știricelei
plural
  • știricele
  • știricelelor
vocativ singular
plural
Intrare: știrici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • știrici
  • știricire
  • știricit
  • știricitu‑
  • știricind
  • știricindu‑
singular plural
  • știricește
  • știriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • știricesc
(să)
  • știricesc
  • știriceam
  • știricii
  • știricisem
a II-a (tu)
  • știricești
(să)
  • știricești
  • știriceai
  • știriciși
  • știriciseși
a III-a (el, ea)
  • știricește
(să)
  • știricească
  • știricea
  • știrici
  • știricise
plural I (noi)
  • știricim
(să)
  • știricim
  • știriceam
  • știricirăm
  • știriciserăm
  • știricisem
a II-a (voi)
  • știriciți
(să)
  • știriciți
  • știriceați
  • știricirăți
  • știriciserăți
  • știriciseți
a III-a (ei, ele)
  • știricesc
(să)
  • știricească
  • știriceau
  • știrici
  • știriciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

știrici regional

etimologie:

  • Știre + sufix -ici.
    surse: DEX '09 DEX '98