2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTAND s. n. v. stand.

ștand1 sn [At: TEAHA, C. N. 270 / V: (reg) ~nt / Pl: ? / E: ger Stand (gerüst, -baum)] (Reg) 1 Schelă la casă. 2 (Îf ștant) Bară care desparte caii sau vitele în grajd.

ștand2 sn [At: LEXIC REG. 86 / Pl: ~uri / E: ns cf ștanță] (Reg) Instrument folosit pentru a imprima anumite semne pe piele sau pe lemn.

ștand5 sns [At: BĂNUȚ, T. P. 159 / V: (reg) ștoa~ / E: ger Stand] (Trs) 1 (Îf ștoand) Funcție (1). 2 (D. militari; îla) De ~ Care este în termen.

STAND, standuri, s. n. 1. Spațiu amenajat cu vitrine, mese, panouri etc. pentru aranjarea, într-o expoziție, într-un magazin etc., a obiectelor care trebuie expuse. 2. Loc special utilat pentru controlul și încercarea mașinilor noi, ieșite de la montaj. 3. Loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir. [Var.: ștand s. n.] – Din fr. stand, germ. Stand. Cf. engl. stand.

STAND, standuri, s. n. 1. Spațiu amenajat cu vitrine, mese, panouri etc. pentru aranjarea, într-o expoziție, într-un magazin etc., a obiectelor care trebuie expuse. 2. Loc special utilat pentru controlul și încercarea mașinilor noi, ieșite de la montaj. 3. Loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir. [Var.: ștand s. n.] – Din fr. stand, germ. Stand. Cf. engl. stand.

stand1 sn [At: CADE / V: șt~ / Pl: ~uri / E: fr, eg stand, ger Stand] 1 Loc special amenajat pentru întrecerile de tir sau pentru exerciții de gimnastică. 2 Loc (amenajat) unde vânătorii așteaptă vânatul după goană. 3 (Adesea cu determinări care arată felul exponatelor) Spațiu special amenajat (cu vitrine, mese, panouri etc.) în vederea prezentării exponatelor într-o expoziție, într-un magazin etc. 4 (Șîs ~ de probă sau de încercări) Masă, platformă etc. special amenajată (în uzine, ateliere etc.) pentru controlul mașinilor, motoarelor, aparatelor etc. noi, ieșite de la montaj Si: banc de probă. 5 (Prc) Utilaj folosit în acest scop.

STAND, standuri, s. n. 1. Spațiu într-o expoziție amenajat cu vitrine, mese, panouri, suporturi etc. pentru aranjarea obiectelor, cărților, diagramelor, cartogramelor și graficelor expuse. Standuri speciale sînt destinate articolelor casnice de larg consum. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739. 2. (La fabrici și uzine sau în laboratoare) Loc utilat în mod special pentru controlul și încercarea mașinilor noi. Standurile fabricii de automobile. 3. (Sport) Loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir. – Variantă: ștand s. n.

STAND s.n. 1. Compartiment unde se etalează la o expoziție produsele, diagramele etc. 2. Banc de probă (în uzine etc.). 3. Loc amenajat pentru tragere la țintă și pentru exerciții de gimnastică. [Var. ștand s.n. / < fr., engl. stand].

STAND s. n. 1. compartiment unde se etalează la o expoziție produsele, diagramele etc. 2. spațiu utilat pentru verificarea mașinilor noi sau pentru probe; banc de probă. 3. loc amenajat pentru tragere la țintă și pentru exerciții de gimnastică. 4. aparat cu o construcție specială, din lemn sau metal, la însămânțările artificiale ale animalelor cu talie mare. (< fr., engl. stand, germ. Stand)

stand-by în împrumut/credit stand-by 1990 (fin.; anglicism) Linie de credit care acordă beneficiarului dreptul de a obține succesiv împrumuturi, după nevoi, într-o perioadă convenită (de obicei 35 ani), până la un total prestabilit v. FMI [pron. stendbái]

STAND ~uri n. 1) Panou pentru prezentarea diferitelor obiecte. ~ de cărți. 2) Loc special într-o uzină pentru încercarea mașinilor noi; banc de probă. 3) sport Loc amenajat pentru tragerea la țintă (la tir). /<fr., engl. stand, germ. Stand

*stand n., pl. urĭ (engl. stand). Loc îngrădit p. exercițiĭ gimnastice orĭ p. tir. Loc acordat într’o expozițiune fie-căruĭ expunător.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STAND s. (TEHN.) banc. (~ de probă, de încercare.)

arată toate definițiile

Intrare: ștand
ștand
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: stand
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stand
  • standul
  • standu‑
plural
  • standuri
  • standurile
genitiv-dativ singular
  • stand
  • standului
plural
  • standuri
  • standurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștand
  • ștandul
  • ștandu‑
plural
  • ștanduri
  • ștandurile
genitiv-dativ singular
  • ștand
  • ștandului
plural
  • ștanduri
  • ștandurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stand ștand

  • 1. Spațiu amenajat cu vitrine, mese, panouri etc. pentru aranjarea, într-o expoziție, într-un magazin etc., a obiectelor care trebuie expuse.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Standuri speciale sînt destinate articolelor casnice de larg consum. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739.
      surse: DLRLC
  • 2. Loc special utilat pentru controlul și încercarea mașinilor noi, ieșite de la montaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: banc (obiect) attach_file un exemplu
    exemple
    • Standurile fabricii de automobile.
      surse: DLRLC
  • 3. Loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. Aparat cu o construcție specială, din lemn sau metal, la însămânțările artificiale ale animalelor cu talie mare.
    surse: MDN '00

etimologie: