2 intrări
26 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ĂL, A, ăi, ale, adj. pron. dem. (Reg.) Cel, cea. Ăl om. [Gen.- dat. sg.: ălui, ălei; gen.- dat. pl.: ălor] – Lat. illum, illa.
ĂL, A, ăi, ale, adj. dem. (Pop. și fam.) Cel, cea. Ăl om. [Gen.-dat. sg.: ălui, ălei; gen.-dat. pl.: ălor] – Lat. illum, illa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ĂL pron. dem. m. v. ăla.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĂL, A, ăi, ale (Munt. în vorbirea puțin îngrijită, precedînd un nume) Cel, cea. Fiecare nevastă, afară de a întîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94. Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97. ◊ (Substantive adjective, locuțiuni adverbiale etc.) Ale rele să le spele, ale bune să s-adune. ◊ (Cu valoare de pron. dem.) Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se de termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26. ◊ Ăl de... = cel care. Ăl de știe carte are patru ochi. ♦ (Adjectival) Renumit; (ironic, mai ales în construcții negative) cine știe ce. Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ălui, ălei, gen.-dat. pl. ălor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĂL, A, ăi, ale, adj. dem. (În vorbirea puțin îngrijită) Cel, cea. ◊ (Cu valoare de pron. dem.) Moșia beiului, a din Vădastra (DUMITRIU). ♦ Renumit; (ir.) cine știe ce. Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic (JARNÍK-BÎRSEANU). [Gen.-dat. sg.: ălui, ălei; gen.-dat. pl.: ălor] – Lat. illum, illa.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ăl (f. aia) art. cel: degetul ăl mic. ║ pr. acel: să te ferească ăl de sus; vorba ăluia, proverb [V. al].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ăl, a pron. și art., pl. ăĭ, ale; ăla, aĭa, pl. ăĭa, alea. Vest. Cel, cea: ăl-lalt (cel-lalt). Vorba ăluĭa, vorba celuĭa, adică „după cum zice o vorbă, un proverb”.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ẮLA, ÁIA, ăia, alea, pron. dem., adj. pron. dem. (Pop. și fam.) Acela, aceea. A venit ăla. Lucrul ăla. ◊ Expr. Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. [Gen.-dat. sg.: ăluia, ăleia; gen.-dat. pl.: ălora] – Lat. illum, illa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ẮLA, ÁIA, ăia, alea, pron. dem., adj. dem. (Pop. și fam.) Acela, aceea. A venit ăla. Lucrul ăla. ◊ Expr. Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. [Gen.-dat. sg.: ăluia, ăleia; gen.-dat. pl.: ălora] – Lat. illum, illa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ẮLA, ÁIA, ăia, alea pron. dem. (În vorbirea puțin îngrijită și în texte cu colorit dialectal) Acela, aceea. Calul bun și mîndrele, Alea-mi mănîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. ◊ Expr. De ce..., de aia... = cu cît..., cu atît... De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362. Altă aia = ciudățenie, monstru. Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35. Toate alea = tot ce trebuie, toate cele. Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16. Cîte alea toate = fel de fel de lucruri. Îi toacă la ureche cîte alea toate. ◊ (Precedat de un «de» calificativ) Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28. ◊ (Substantivat, cu sens peiorativ) Un ăla = un oarecare. Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44. Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50. ◊ (Adjectival) Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ăluia, ăleia, gen.-dat. pl. ălora. – Variantă: ăl, ăi (TEODORESCU, P. P. 330), pron. dem. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ẮLA, ÁIA, ăia, alea, pron. dem. (În vorbirea puțin îngrijită) Acela, aceea. ◊ Expr. De ce..., de aia... = cu cât..., cu atât... Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. Câte alea toate = fel de fel de lucruri. ◊ (Substantivat, peior.) Un ăla = un om oarecare, fără importanță. ◊ (Adjectival) Lucrul ăla. [Gen.-dat. sg.: ăluia, ăleia, gen.-dat. pl.: ălora] – Lat. illum, illa.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
altă-aia f. monstru: se minună ca de altă-aia ISP. ║ pl. alte-ale, eufemistic: 1. nebunie, toane: apucată ca de alte-ale, o rupse la picior ISP.; 2. paralizie, epilepsie: îl băgă în alte-ale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ăl1 (reg.) adj. pr. antepus m. (ăl om); g.-d. ắlui, pl. ăi; f. a, g.-d. ắlei, pl. ále, g.-d. pl. m. și f. ắlor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ăl2 (reg.) art. m. (omul ăl bun), g.-d. ălui, pl. ăi; f. a, g.-d. ắlei, pl. ále, g.-d. pl. m. și f. ắlor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- acțiuni
ăl adj. m. (antepus), art. m., g.-d. ălui, pl. ăi; f. sg. a, g.-d. ălei, pl. ále, g.-d. m. și f. ălor
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
a5 art. v. al, ăl1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a4 adj. pr. v. ăl1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ắla (fam.) pr. m., adj. pr. postpus m. (omul ăla), g.-d. ắluia, pl. ắia; f. áia, g.-d. ắleia, pl. álea, g.-d. pl. m. și f. ắlora
- sursa: DOOM 2 (2005)
- acțiuni
ăla pr. m., adj. m. (postpus), g.-d. ăluia, pl. ăia; f. sg. áia, g.-d. ăleia, pl. álea, g.-d. m. și f. ălora
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ăla
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P22) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
ăl
- exemple
- Ăl om.surse: DEX '09 DEX '98
- Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.surse: DLRLC
- Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.surse: DLRLC
- 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.surse: DLRLC
-
- 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.surse: DLRLC un exempluexemple
- Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.surse: DLRLC
-
- 1.3. Ăl de... = cel care.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ăl de știe carte are patru ochi.surse: DLRLC
-
- exemple
- Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illasurse: DEX '09 DEX '98
ăla ăl
- exemple
- A venit ăla. Lucrul ăla.surse: DEX '09
- Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.surse: DLRLC
- Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Îi toacă la ureche câte alea toate.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.surse: DLRLC
- Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.surse: DLRLC
- (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illasurse: DEX '09 DEX '98