2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNZĂPEZÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei; troienire, întroienire. – V. înzăpezi.

ÎNZĂPEZÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei; troienire, întroienire. – V. înzăpezi.

înzăpezire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: înzăpezi] 1 Acoperire cu zăpadă Si: înzăpezit1 (1). 2 Împotmolire a autovehiculelor în zăpadă Si: înzăpezit1 (2). 3 Blocare a călătorilor în vehicule din cauza zăpezii Si: înzăpezit1 (2). 4 Impracticabilitate a drumurilor Si: înzăpezit1 (4).

ÎNZĂPEZÍRE, înzăpeziri, s. f. Acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei. Înzăpezirea trenului. Înzăpezirea drumurilor.

ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A rămâne imobilizat, blocat, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă.

înzăpezi [At: MEHEDINȚI, G. F. 95 / V: ~zep~ / Pzi: ~zesc / E: în + zăpadă] 1-2 vtr A (se) acoperi cu zăpadă. 3-4 vtr (D. drumuri) (A face să devină sau) a deveni impracticabil din cauza zăpezii Si: a (se) întroieni, a (se) troieni. 5-6 vtr (D. vehicule) A (se) împotmoli în zăpadă. 7 vr (Pex; d. călători) A rămâne blocați în vehicule din cauza zăpezii.

ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A (se) imobiliza, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă.

ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Refl. (Despre căi de comunicație) A se acoperi cu multă zăpadă, a deveni impracticabil din cauza zăpezii; a se întroieni. Ulița satului s-a înzăpezit. ♦ (Despre vehicule, p. ext. despre călători) A rămîne imobilizat în zăpadă, a nu mai putea ieși din zăpadă.

A ÎNZĂPEZÍ ~ésc tranz. A face să se înzăpezească; a troieni; a nămeți. /în + zăpadă

A SE ÎNZĂPEZÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre drumuri sau terenuri) A se acoperi cu multă zăpadă. 2) (despre vehicule sau călători) A se împotmoli în zăpadă; a se troieni. /în + zăpadă

înzăpădésc și (Cor.) zăpădésc v. tr. (d. zăpadă. V. nă-pădesc). Întroĭenesc: viscolu a înzăpădit trenu, trenu s’a înzăpădit. – Și înzăpezesc (d. pl. zăpezĭ), cuv. greșit format de ignoranțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înzăpezíre s. f., g.-d. art. înzăpezírii

înzăpezíre s. f., g.-d. art. înzăpezírii; pl. înzăpezíri

înzăpezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzăpezésc, imperf. 3 sg. înzăpezeá; conj. prez. 3 înzăpezeáscă

înzăpezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzăpezésc, imperf. 3 sg. înzăpezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înzăpezeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNZĂPEZÍRE s. înnămețire, întroienire, nămețire, troienire, (reg.) omețire. (~ drumurilor.)

ÎNZĂPEZIRE s. înnămețire, întroienire, nămețire, troienire, (reg.) omețire. (~ drumurilor.)

ÎNZĂPEZÍ vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~.)

arată toate definițiile

Intrare: înzăpezire
înzăpezire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzăpezire
  • ‑nzăpezire
  • înzăpezirea
  • ‑nzăpezirea
plural
  • înzăpeziri
  • ‑nzăpeziri
  • înzăpezirile
  • ‑nzăpezirile
genitiv-dativ singular
  • înzăpeziri
  • ‑nzăpeziri
  • înzăpezirii
  • ‑nzăpezirii
plural
  • înzăpeziri
  • ‑nzăpeziri
  • înzăpezirilor
  • ‑nzăpezirilor
vocativ singular
plural
Intrare: înzăpezi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzăpezi
  • ‑nzăpezi
  • înzăpezire
  • ‑nzăpezire
  • înzăpezit
  • ‑nzăpezit
  • înzăpezitu‑
  • ‑nzăpezitu‑
  • înzăpezind
  • ‑nzăpezind
  • înzăpezindu‑
  • ‑nzăpezindu‑
singular plural
  • înzăpezește
  • ‑nzăpezește
  • înzăpeziți
  • ‑nzăpeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzăpezesc
  • ‑nzăpezesc
(să)
  • înzăpezesc
  • ‑nzăpezesc
  • înzăpezeam
  • ‑nzăpezeam
  • înzăpezii
  • ‑nzăpezii
  • înzăpezisem
  • ‑nzăpezisem
a II-a (tu)
  • înzăpezești
  • ‑nzăpezești
(să)
  • înzăpezești
  • ‑nzăpezești
  • înzăpezeai
  • ‑nzăpezeai
  • înzăpeziși
  • ‑nzăpeziși
  • înzăpeziseși
  • ‑nzăpeziseși
a III-a (el, ea)
  • înzăpezește
  • ‑nzăpezește
(să)
  • înzăpezească
  • ‑nzăpezească
  • înzăpezea
  • ‑nzăpezea
  • înzăpezi
  • ‑nzăpezi
  • înzăpezise
  • ‑nzăpezise
plural I (noi)
  • înzăpezim
  • ‑nzăpezim
(să)
  • înzăpezim
  • ‑nzăpezim
  • înzăpezeam
  • ‑nzăpezeam
  • înzăpezirăm
  • ‑nzăpezirăm
  • înzăpeziserăm
  • ‑nzăpeziserăm
  • înzăpezisem
  • ‑nzăpezisem
a II-a (voi)
  • înzăpeziți
  • ‑nzăpeziți
(să)
  • înzăpeziți
  • ‑nzăpeziți
  • înzăpezeați
  • ‑nzăpezeați
  • înzăpezirăți
  • ‑nzăpezirăți
  • înzăpeziserăți
  • ‑nzăpeziserăți
  • înzăpeziseți
  • ‑nzăpeziseți
a III-a (ei, ele)
  • înzăpezesc
  • ‑nzăpezesc
(să)
  • înzăpezească
  • ‑nzăpezească
  • înzăpezeau
  • ‑nzăpezeau
  • înzăpezi
  • ‑nzăpezi
  • înzăpeziseră
  • ‑nzăpeziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înzăpezire

etimologie:

  • vezi înzăpezi
    surse: DEX '09 DEX '98

înzăpezi înzăpezire înzăpezit

  • 1. reflexiv A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni.
    exemple
    • Ulița satului s-a înzăpezit.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre vehicule) A rămâne imobilizat, blocat, a (se) înfunda în zăpadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. prin extensiune (Despre călători) A rămâne imobilizat, blocat, a (se) înfunda în zăpadă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • În + zăpadă
    surse: DEX '09 DEX '98