2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTRUCHIPÁRE, întruchipări, s. f. Acțiunea de a (se) întruchipa și rezultatul ei. – V. întruchipa.

ÎNTRUCHIPÁRE, întruchipări, s. f. Acțiunea de a (se) întruchipa și rezultatul ei. – V. întruchipa.

întruchipare sf [At: TOMA, C. V. 80 / V: ~ulpica~, ~umpica~, ~unc~, ~upica~ / Pl: ~pări / E: întruchipa] 1 Înfățișare în forme concrete a unei idei abstracte. 2 Găsire a unei forme concrete în cineva sau în ceva. 3 (Reg) Împerechere. 4 (Buc) Echilibrare. 5 (Reg) Plătire pe din două. 6 (Reg) Potrivire a unui lucru cu altul. 7 (Reg) întocmire a ceva cu greutate. 8 (Reg) Procurare dificilă a unui obiect. 9 Transformare a chipului sau a formei astfel încât să se obțină o asemănare cu altceva. 10 (Reg) Alcătuire. 11 (Ccr) Ființă. 12 (Ccr) Îndeplinire.

ÎNTRUCHIPÁRE, întruchipări, s. f. Acțiunea de a (se) întruchipa și rezultatul ei; reprezentare în forme concrete, concretizare, realizare. Invincibila Uniune Sovietică [este] întruchiparea vie a visurilor tuturor popoarelor și reazimul de neclintit al maselor asuprite din toată lumea în lupta lor pentru pace, libertate și o viață fericită. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 298, 1/1.

ÎNTRUCHIPÁ, întruchipez, vb. I. Tranz. 1. A înfățișa în forme concrete, a reprezenta. ♦ Refl. A-și găsi o expresie concretă în cineva sau în ceva, a lua formă concretă, a se realiza. 2. A întocmi; a forma, a alcătui. – Întru + chip sau într-un chip.

ÎNTRUCHIPÁ, întruchipez, vb. I. Tranz. 1. A înfățișa în forme concrete, a reprezenta. ♦ Refl. A-și găsi o expresie concretă în cineva sau în ceva, a lua formă concretă, a se realiza. 2. A întocmi; a forma, a alcătui. – Întru + chip sau într-un chip.

întruchipa [At: IORGA, L. I, 62 / V: ~ulpica, ~umpica, ~unc~, ~upica / Pzi: ~pez / E: întru + chip] 1 vt A înfățișă în forme concrete o idee abstractă Si: a reprezenta. 2 vr A-și găsi o formă concretă în cineva sau în ceva Si: a se realiza. 3 vt (Reg) A împerechea. 4-5 vtr (Buc) A (se) echilibra. 6 vr (Reg) A plăti pe din două. 7 vt (Reg) A potrivi ceva cu altceva. 8 (Reg) vt A alcătui. 9 vt (Reg) A întocmi ceva cu greutate. 10 vt (Reg) A face cu greu rost de ceva. 11-12 vtr A(-și) transforma chipul sau forma asemănându-se cu altceva.

ÎNTRUCHIPÁ, întruchipez, vb. I. Tranz. 1. A înfățișa (ceva) în forme concrete, a reprezenta. V. întrupa. Uniunea Sovietică întruchipează triumful, istoric al leninismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 4, 33. Sute de ani de-a rîndul folclorul a fost pentru poporul nostru cea mai însemnată formă de viață culturală în care el și-a întruchipat năzuințele. BENIUC, P. 7. S-a însurat cu o fată bogată și urîtă, dar a iubit-o ca ochii din cap, căci ea îi întruchipa pămînturile, casa, vitele, toată averea. REBREANU, I. 56. ♦ Refl. A-și găsi expresie concretă în cineva sau în ceva, a lua formă concretă, a se realiza. Comisul Manole își întoarse privirile spre zarea cîmpiei, unde străluceau aburii afundului depărtării și se întruchipau umbrele de vis ale trecutului scufundat. SADOVEANU, F. J. 514. 2. A forma, a alcătui, a întocmi, a înjgheba. Patru doage își alege, Le-ntocmește, le-ncleiază: Fluier cu răsunet mîndru Astfel își întruchipează. IOSIF, P. 73. Un praznic să cătăm să-ntruchipăm. CONTEMPORANUL, III 292.

A ÎNTRUCHIPÁ ~éz tranz. A face să se întruchipeze. [Sil. în-tru-] /întru + chip

A SE ÎNTRUCHIPÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A-și găsi expresia materială; a căpăta chip concret; a se întrupa; a se materializa. /întru + chip

întruchipà v. Mold. a împreuna, a alcătui cam cu anevoie. [Fuziune din chip și întrupa].

*întruchipéz v. tr. (întru 2 și chip). Cuv. fabricat. Rar. Închipuĭesc, formez, realizez, reproduc, reprezent.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întruchipáre s. f., g.-d. art. întruchipắrii; pl. întruchipắri corectată

întruchipáre s. f., g.-d. art. întruchipării; pl. întruchipări

întruchipá (a ~) vb., ind. prez. 3 întruchipeáză

întruchipá vb., ind. prez. 1 sg. întruchipéz, 3 sg. și pl. întruchipeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTRUCHIPÁRE s. 1. v. concretizare. 2. v. personificare.

ÎNTRUCHIPARE s. 1. concretizare, incarnare, întrupare, materializare, realizare, (rar) sensibilizare. (~ unei idei.) 2. incarnare, întrupare, personificare, reprezentare, simbolizare, (înv.) personificație. (~ răului.)

ÎNTRUCHIPÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica. 4. v. simboliza.

ÎNTRUCHIPA vb. 1. a (se) incarna, a (se) întrupa, (înv.) a (se) împelița, a (se) închipui, a (se) încorpora, a (se) omeni. (S-a ~, luînd înfățișare de femeie.) 2. a (se) concretiza, a (se) incarna, a (se) întrupa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iată cum s-a ~ acest lucru.) 3. a incarna, a întrupa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (înv.) a închipa. (El ~ forța brutală.) 4. a reprezenta, a simboliza, (înv.) a închipa. (Ce ~ acest semn?)

Intrare: întruchipare
întruchipare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întruchipare
  • ‑ntruchipare
  • întruchiparea
  • ‑ntruchiparea
plural
  • întruchipări
  • ‑ntruchipări
  • întruchipările
  • ‑ntruchipările
genitiv-dativ singular
  • întruchipări
  • ‑ntruchipări
  • întruchipării
  • ‑ntruchipării
plural
  • întruchipări
  • ‑ntruchipări
  • întruchipărilor
  • ‑ntruchipărilor
vocativ singular
plural
Intrare: întruchipa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întruchipa
  • ‑ntruchipa
  • întruchipare
  • ‑ntruchipare
  • întruchipat
  • ‑ntruchipat
  • întruchipatu‑
  • ‑ntruchipatu‑
  • întruchipând
  • ‑ntruchipând
  • întruchipându‑
  • ‑ntruchipându‑
singular plural
  • întruchipea
  • ‑ntruchipea
  • întruchipați
  • ‑ntruchipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întruchipez
  • ‑ntruchipez
(să)
  • întruchipez
  • ‑ntruchipez
  • întruchipam
  • ‑ntruchipam
  • întruchipai
  • ‑ntruchipai
  • întruchipasem
  • ‑ntruchipasem
a II-a (tu)
  • întruchipezi
  • ‑ntruchipezi
(să)
  • întruchipezi
  • ‑ntruchipezi
  • întruchipai
  • ‑ntruchipai
  • întruchipași
  • ‑ntruchipași
  • întruchipaseși
  • ‑ntruchipaseși
a III-a (el, ea)
  • întruchipea
  • ‑ntruchipea
(să)
  • întruchipeze
  • ‑ntruchipeze
  • întruchipa
  • ‑ntruchipa
  • întruchipă
  • ‑ntruchipă
  • întruchipase
  • ‑ntruchipase
plural I (noi)
  • întruchipăm
  • ‑ntruchipăm
(să)
  • întruchipăm
  • ‑ntruchipăm
  • întruchipam
  • ‑ntruchipam
  • întruchiparăm
  • ‑ntruchiparăm
  • întruchipaserăm
  • ‑ntruchipaserăm
  • întruchipasem
  • ‑ntruchipasem
a II-a (voi)
  • întruchipați
  • ‑ntruchipați
(să)
  • întruchipați
  • ‑ntruchipați
  • întruchipați
  • ‑ntruchipați
  • întruchiparăți
  • ‑ntruchiparăți
  • întruchipaserăți
  • ‑ntruchipaserăți
  • întruchipaseți
  • ‑ntruchipaseți
a III-a (ei, ele)
  • întruchipea
  • ‑ntruchipea
(să)
  • întruchipeze
  • ‑ntruchipeze
  • întruchipau
  • ‑ntruchipau
  • întruchipa
  • ‑ntruchipa
  • întruchipaseră
  • ‑ntruchipaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întruchipare

  • 1. Acțiunea de a (se) întruchipa și rezultatul ei; reprezentare în forme concrete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: concretizare realizare un exemplu
    exemple
    • Invincibila Uniune Sovietică [este] întruchiparea vie a visurilor tuturor popoarelor și reazimul de neclintit al maselor asuprite din toată lumea în lupta lor pentru pace, libertate și o viață fericită. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 298, 1/1.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi întruchipa
    surse: DEX '09 DEX '98

întruchipa întruchipare întruchipat

  • 1. A înfățișa în forme concrete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reprezenta înfățișa 3 exemple
    exemple
    • Uniunea Sovietică întruchipează triumful istoric al leninismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 4, 33.
      surse: DLRLC
    • Sute de ani de-a rîndul folclorul a fost pentru poporul nostru cea mai însemnată formă de viață culturală în care el și-a întruchipat năzuințele. BENIUC, P. 7.
      surse: DLRLC
    • S-a însurat cu o fată bogată și urîtă, dar a iubit-o ca ochii din cap, căci ea îi întruchipa pămînturile, casa, vitele, toată averea. REBREANU, I. 56.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A-și găsi o expresie concretă în cineva sau în ceva, a lua formă concretă, a se realiza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: materializa realiza întrupa un exemplu
      exemple
      • Comisul Manole își întoarse privirile spre zarea cîmpiei, unde străluceau aburii afundului depărtării și se întruchipau umbrele de vis ale trecutului scufundat. SADOVEANU, F. J. 514.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Patru doage își alege, Le-ntocmește, le-ncleiază: Fluier cu răsunet mîndru Astfel își întruchipează. IOSIF, P. 73.
      surse: DLRLC
    • Un praznic să cătăm să-ntruchipăm. CONTEMPORANUL, III 292.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Întru + chip sau într-un chip
    surse: DEX '09 DEX '98