2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înscenare sf [At: GHEREA, ST. CR. I, 66 / Pl: ~nări / E: înscena] 1 Punere în scenă a unui spectacol. 2 (Fig; prt) Punere la cale a unor acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii Si: uneltire.

ÎNSCENÁRE, înscenări, s. f. Acțiunea de a înscena și rezultatul ei. – V. înscena.

ÎNSCENÁRE, înscenări, s. f. Acțiunea de a înscena și rezultatul ei. – V. înscena.

ÎNSCENÁRE, înscenări, s. f. Acțiunea de a înscena. Spune că a văzut jandarmi trăgînd în noi... Înscenare... Așa a raportat domnului comandant de regiment. CAMILAR, N. I 178.

ÎNSCENÁRE s.f. Acțiunea de a înscena și rezultatul ei. [< înscena].

înscena vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: it înscenare] 1 A regiza un spectacol. 2 (Fig; prt) A pune la cale acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii Si: a unelti.

ÎNSCENÁ, înscenez, vb. I. Tranz. 1. A regiza un spectacol, a pune în scenă. 2. Fig. A pune la cale acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii. – Din it. inscenare.

ÎNSCENÁ, înscenez, vb. I. Tranz. 1. A regiza un spectacol, a pune în scenă. 2. Fig. A pune la cale acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii. – Din it. inscenare.

ÎNSCENÁ, înscenez, vb. I. Tranz. A organiza reprezentarea pe scenă a unei piese de teatru; a pune în scenă. ♦ Fig. A pune la cale cu intenții rele un proces nejustificat sau o acțiune care aduce prejudicii unei persoane.

ÎNSCENÁ vb. I. tr. A monta un spectacol. ♦ (Fig.) A pune la cale acțiuni rău intenționate pentru a cauza prejudicii. [Cf. it. inscenare].

ÎNSCENÁ vb. tr. 1. a monta un spectacol teatral. 2. (fig.) a pune la cale acțiuni rău intenționate. (< it. inscenare)

A ÎNSCENÁ ~éz tranz. 1) (lucrări dramatice, opere) A pune în scenă; a reprezenta prin mijloace scenice; a monta. 2) fig. (acțiuni reprobabile) A organiza din timp prezentând, însă, ca spontan. [Sil. în-sce-] /<it. inscenare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înscenáre s. f., g.-d. art. înscenắrii; pl. înscenắri

înscenáre s. f., g.-d. art. înscenării; pl. înscenări

înscená (a ~) vb., ind. prez. 3 însceneáză

înscená vb., ind. prez. 1 sg. înscenéz, 3 sg. și pl. însceneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNSCENÁRE s. 1. v. regie. 2. (fig.) mascaradă. (Ce e această ~?)

ÎNSCENARE s. 1. montare, regie, artă regizorală, punere în scenă, (rar) regizorat, (înv.) scenariu. 2. (fig.) mascaradă. (Ce e această ~?)

ÎNSCENA vb. a monta, a regiza. (A ~ un spectacol.)

Intrare: înscenare
înscenare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înscenare
  • ‑nscenare
  • înscenarea
  • ‑nscenarea
plural
  • înscenări
  • ‑nscenări
  • înscenările
  • ‑nscenările
genitiv-dativ singular
  • înscenări
  • ‑nscenări
  • înscenării
  • ‑nscenării
plural
  • înscenări
  • ‑nscenări
  • înscenărilor
  • ‑nscenărilor
vocativ singular
plural
Intrare: înscena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înscena
  • ‑nscena
  • înscenare
  • ‑nscenare
  • înscenat
  • ‑nscenat
  • înscenatu‑
  • ‑nscenatu‑
  • înscenând
  • ‑nscenând
  • înscenându‑
  • ‑nscenându‑
singular plural
  • înscenea
  • ‑nscenea
  • înscenați
  • ‑nscenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înscenez
  • ‑nscenez
(să)
  • înscenez
  • ‑nscenez
  • înscenam
  • ‑nscenam
  • înscenai
  • ‑nscenai
  • înscenasem
  • ‑nscenasem
a II-a (tu)
  • înscenezi
  • ‑nscenezi
(să)
  • înscenezi
  • ‑nscenezi
  • înscenai
  • ‑nscenai
  • înscenași
  • ‑nscenași
  • înscenaseși
  • ‑nscenaseși
a III-a (el, ea)
  • înscenea
  • ‑nscenea
(să)
  • însceneze
  • ‑nsceneze
  • înscena
  • ‑nscena
  • înscenă
  • ‑nscenă
  • înscenase
  • ‑nscenase
plural I (noi)
  • înscenăm
  • ‑nscenăm
(să)
  • înscenăm
  • ‑nscenăm
  • înscenam
  • ‑nscenam
  • înscenarăm
  • ‑nscenarăm
  • înscenaserăm
  • ‑nscenaserăm
  • înscenasem
  • ‑nscenasem
a II-a (voi)
  • înscenați
  • ‑nscenați
(să)
  • înscenați
  • ‑nscenați
  • înscenați
  • ‑nscenați
  • înscenarăți
  • ‑nscenarăți
  • înscenaserăți
  • ‑nscenaserăți
  • înscenaseți
  • ‑nscenaseți
a III-a (ei, ele)
  • înscenea
  • ‑nscenea
(să)
  • însceneze
  • ‑nsceneze
  • înscenau
  • ‑nscenau
  • înscena
  • ‑nscena
  • înscenaseră
  • ‑nscenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înscenare

  • 1. Acțiunea de a înscena și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: mascaradă regie un exemplu
    exemple
    • Spune că a văzut jandarmi trăgînd în noi... Înscenare... Așa a raportat domnului comandant de regiment. CAMILAR, N. I 178.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi înscena
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

înscena înscenare

  • 1. A regiza un spectacol, a pune în scenă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: monta regiza
  • 2. figurat A pune la cale acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: