15 definiții pentru împotrivă împrotivă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împotri [At: TETRAEV. (1574), 245 / V: (îvp) ~va, ~proti / S și: (nrc) în potrivă / E: în- + potrivă] 1 pp (Înv; asr; îf împotriva) Asemenea cuiva. 2 pp (Înv; îf împotriva) În comparație cu... 3 pp (Înv; îf împotriva) Față de... 4 pp (Înv; îf împotriva) În loc de... 5 pp (Înv; îf împotriva) În conformitate cu... 6 pp (Îf împotriva) În dreptul. 7 pp (Îf împotriva) Contra. 8 pp (Înv; îf împotriva) În fața. 9 pp (Rar; îf împotriva) Către. 10 av (Cu sens local; rar) în față. 11 av Contrar. 12 av (Îe) A fi (sau a sta, a se pune etc.) ~ A se împotrivi. 13 av (Îae) A rezista. 14 av (Îe) A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) ~ A contrazice. 15 a (Înv) Potrivnic.

ÎMPOTRÍVĂ adv. În contra, contrar. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se pune etc.) împotrivă = a se împotrivi, a rezista. A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) împotrivă = a contrazice. ♦ (Rar) În față. [Var.: (reg.) împrotívă adv.] – În + potrivă.

ÎMPOTRÍVĂ adv. În contra, contrar. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se pune etc.) împotrivă = a se împotrivi, a rezista. A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) împotrivă = a contrazice. ♦ (Rar) În față. [Var.: (reg.) împrotívă adv.] – În + potrivă.

ÎMPOTRÍVĂ adv. (În legătură cu verbe ca «a fi», «a sta», «a se pune») Corespunde ideii de a se împotrivi, a se opune, a rezista; (în legătură cu verbele «a zice», «a răspunde», «a vorbi») corespunde ideii de a contrazice. Își sculase tot satul împotrivă. CAMILAR, TEM. 132. Dumitale nu mă pot pune niciodată împotrivă. SADOVEANU, N. F. 187. Toți îmi fură împotrivă, numai doctoru, săracul, Se-ncercase... să mă scape de nevoi. MACEDONSKI, O. I 70. Gerilă, văzînd că toți îi stau împotrivă, se mînie. CREANGĂ, P. 254. ♦ În față. (Atestat în forma împrotivă) Șezi, mă rog, împrotivă și vezi de joacă bine. ALEXANDRESCU, M. 265. – Variantă: împrotívă adv.

ÎMPOTRÍVĂ adv. 1) De părere opusă; contra; în contra; contrar. A vota ~.A fi (sau a sta, a se pune) ~ a se opune; a fi contra; a se împotrivi. A vorbi (sau a zice, a răspunde) ~ a contrazice. 2) rar Înaintea cuiva sau ceva; în față. /în + potrivă

împotrivă prep. contra. [V. potrivă].

împotrívă adv. Răŭ scris îld. în potrivă.

împroti a, av, pp vz împotrivă

ÎMPROTÍVĂ adv. v. împotrivă.

ÎMPROTÍVĂ adv. v. împotrivă.

ÎMPROTÍVĂ adv. v. împotrivă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împotrívă (-po-tri-) adv.

împotrívă adv. (sil. -tri-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPOTRÍVĂ adv. contra, (înv. și reg.) potrivă. (Votează ~.)

ÎMPOTRI adv. contra, (înv. și reg.) potrivă. (Votează ~.)

Intrare: împotrivă
împotrivă adverb
  • silabație: îm-po-tri-vă
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • împotri
  • ‑mpotri
împrotivă adverb
adverb (I8)
  • împroti
  • ‑mproti
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împotrivă împrotivă

  • 1. În contra.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: contra (adv.) contrar potrivă antonime: pentru 3 exemple
    exemple
    • Își sculase tot satul împotrivă. CAMILAR, TEM. 132.
      surse: DLRLC
    • Toți îmi fură împotrivă, numai doctoru, săracul, Se-ncercase... să mă scape de nevoi. MACEDONSKI, O. I 70.
      surse: DLRLC
    • Gerilă, văzînd că toți îi stau împotrivă, se mînie. CREANGĂ, P. 254.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A fi (sau a sta, a se pune etc.) împotrivă = a se împotrivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: rezista împotrivi un exemplu
      exemple
      • Dumitale nu mă pot pune niciodată împotrivă. SADOVEANU, N. F. 187.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) împotrivă = contrazice
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. rar În față.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Șezi, mă rog, împrotivă și vezi de joacă bine. ALEXANDRESCU, M. 265.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • În + potrivă
    surse: DEX '98 DEX '09