2 intrări
- împăienjeni împăinjeni împăiejena împăienjini împăinjini împăiejeni paingini painjeni păinjeni păinjini păingini
- împăienjenit împainjinit împăinjenit păinjenit păinjenat painjenit împăiejenit împăinjinit
40 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPĂINJINÍT,[1] -Ă adj. v. împăienjenit. corectată
- În original ÎMPAINJINIT, neconform cu varianta de la intrarea principală și cu alte dicționare. — gall
ÎMPĂINJINÍT,[1] -Ă adj. v. împăienjenit. corectată
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjenește, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. ♦ Tranz. și refl. A (se) tulbura. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejená vb. I, împăienjiní, împăinjiní, împăinjení vb. IV] – În + păianjen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjenește, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. ♦ Tranz. și refl. A (se) tulbura. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejená vb. I, împăienjiní, împăinjiní, împăinjení vb. IV] – În + păianjen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; încețoșat. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjinít, -ă, împăinjenít, -ă adj.] – V. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; încețoșat. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjinít, -ă, împăinjenít, -ă adj.] – V. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIENJINÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJINÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIENJINÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJINÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJINÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împăiejena v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejeni v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejenit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjeni [At: MAG. IST. IV 340 / V: ~ejeni, împânjăni, împângeni, ~poiji~, (cscj) ~iajena, ~ianjena, ~iejena, ~iejina, ~na, ~ingina / Pzi: ~nesc / E: în- + păianjen] 1-2 vtr A (se) acoperi cu pânze de păianjen. 3 vr (Fig; d. ochi) A nu mai vedea bine. 4 vr (Fig; d. vedere) A-și pierde claritatea Si: a se încețoșa. 5-6 vtr (Fig) A (se) tulbura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjenit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II 236 / V: ~inge~, ~jă~, ~păingi~, ~jănat, ~păinj~, ~jinat, ~inje~ / Pl: ~ați, ~e / E: împăinjeni] 1 Acoperit cu fire de păianjen. 2 Plin de păienjeniș. 3 (Fig; d. ochi) Care nu mai distinge bine obiectele. 4 (D. vedere) Lipsit de claritate Si: încețoșat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPAINJINÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIEJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍ, împăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi, vedere; și în forma împăinjeni) A nu mai vedea clar, a vedea ca prin sită, ca prin ceață. Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139. ♦ A se tulbura, a se congestiona, a se injecta. – Variante: împăienjiní (CARAGIALE, O. I 289), împăiejení (ODOBESCU, S. II 431), împăinjení (VLAHUȚĂ, O. A. 139) vb. IV, împăiejená (TEODORESCU, P. P. 584) vb. I, painginí (ALECSANDRI, P. P. 74), painjení (EMINESCU, N. 42), păinjení (EMINESCU, O. I 98), păinjiní (BART, E. 253, BUJOR, S. 88), păinginí (HODOȘ, P. P. 133) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. Bolțile umede și împăienjenite ale vechilor noastre monăstiri. ODOBESCU, S. II 236. 2. Fig. (Despre ochi) Tulbure; congestionat, injectat. Ciocneau, și-i vedeai cu ochi împăienjeniți, cum golește fiecare paharul. PAS, Z. I 312. – Variante: împainjinít, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. III 33), împăinjenít, -ă (V. ROM. martie 1954, 105), păinjenát, -ă (MACEDONSKI, O. III 50), painjenít, -ă (HOGAȘ, M. N. 42), păinjenít, -ă (CREANGĂ, A. 54, EMINESCU, N. 36) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAINGINÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: împăienjeni
- silabație: -ien-
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
Intrare: împăienjenit
împăienjenit adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împainjinit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împăinjenit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
păinjenit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
păinjenat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
painjenit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împăiejenit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împăinjinit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
împăienjeni împăienjenire împăienjenit împainjinit împăiejenire împăinjeni împăiejena împăinjenire împăinjenit împăienjini păienjenire păinjenit împăinjini păinjenat împăiejeni painjenit împăiejenit paingini împăinjinit painjeni păinjeni păinjini păingini
- exemple
- Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224.surse: DLRLC
- Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139.surse: DLRLC
-
etimologie:
- În + păianjensurse: DEX '98 DEX '09
împăienjenit împainjinit împăinjenit păinjenit păinjenat painjenit împăiejenit împăinjinit
- 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Bolțile umede și împăienjenite ale vechilor noastre monăstiri. ODOBESCU, S. II 236.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cețos congestionat injectat neguros păienjenit tulbure încețoșat înnegurat un exempluexemple
- Ciocneau, și-i vedeai cu ochi împăienjeniți, cum golește fiecare paharul. PAS, Z. I 312.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi împăienjenisurse: DEX '98 DEX '09