2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbăiat, ~ă a [At: MARIAN, NU. 96 / S și: (înv) înb~ / P: ~bă-iat / V: (rar) ~it / Pl: ~ați, ~e / E: îmbăia] (Pop) 1 Care a fost scăldat în baie. 2-3 Care s-a scăldat (în baie).

îmbăia vtr [At: PRAVILA (1652), ap. TDRG / S și: (înv) înb~ / P: ~bă-ica / V: (rar) i / Pzi: ~iez / E: în- + baie1] (Pop) 1-2 A (se) scălda în baie Si: (reg) a (se) feredui. 3-4 (Pex) A (se) scălda.

ÎMBĂIÁ, îmbăiez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) scălda sau a (se) spăla (în baie), a face baie; a (se) feredui. [Pr.: -bă-ia] – În + baie1.

ÎMBĂIÁ, îmbăiez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) scălda sau a (se) spăla (în baie), a face baie; a (se) feredui. [Pr.: -bă-ia] – În + baie1.

ÎMBĂIÁ, îmbăiez, vb. I. Refl. A se scălda (în baie); a face baie. Se îmbăiară la hotel și-și schimbară hainele. VORNIC, P. 151. Trei lucruri adună pe oameni la această baie... unde mulți vin numai pentru plimbare, făr’ de a se îmbăia. GOLESCU, Î. 37. Se scălda și se-mbăia. PĂSCULESCU, L. P. 7. ◊ Tranz. Acas-o lua... Frumos mi-o scălda, Frumos mi-o-mbăia. TEODORESCU, P. P. 429.

A ÎMBĂIÁ ~iéz tranz. (persoane) A expune acțiunii apei (calde) în scop igienic (sau curativ); a scălda. /în + baie

îmbăià v. a face o baie, a (se) scălda.

îmbăĭéz v. tr. (d. baĭe. V. băĭez). Pun în baĭe, scald. V. refl. Mă spăl în baĭe, mă scald.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îmbăiá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbăiáză, 1 pl. îmbăiém; conj. prez. 3 să îmbăiéze; ger. îmbăínd

îmbăiá vb., ind. prez. 1 sg. îmbăiéz, 3 sg. și pl. îmbăiáză, 1 pl. îmbăiém; conj. prez. 3 sg. și pl. îmbăiéze; ger. îmbăínd

îmbăia (ind. prez. 3 sg. și pl. îmbăiază, 1 pl. îmbăiem)

îmbăiez, -iază 3, -ieze 3 conj., -ăiam 1 imp.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBĂIÁ vb. a (se) scălda, (reg.) a (se) la, (prin Mold.) a (se) băi, (Mold. și Transilv.) a (se) feredui. (A ~ copilul.)

ÎMBĂIA vb. a (se) scălda, (reg.) a (se) la, (prin Mold.) a (se) băi, (Mold. și Transilv.) a (se) feredui. (A ~ copilul.)

Intrare: îmbăiat
îmbăiat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbăiat
  • ‑mbăiat
  • îmbăiatul
  • îmbăiatu‑
  • ‑mbăiatul
  • ‑mbăiatu‑
  • îmbăia
  • ‑mbăia
  • îmbăiata
  • ‑mbăiata
plural
  • îmbăiați
  • ‑mbăiați
  • îmbăiații
  • ‑mbăiații
  • îmbăiate
  • ‑mbăiate
  • îmbăiatele
  • ‑mbăiatele
genitiv-dativ singular
  • îmbăiat
  • ‑mbăiat
  • îmbăiatului
  • ‑mbăiatului
  • îmbăiate
  • ‑mbăiate
  • îmbăiatei
  • ‑mbăiatei
plural
  • îmbăiați
  • ‑mbăiați
  • îmbăiaților
  • ‑mbăiaților
  • îmbăiate
  • ‑mbăiate
  • îmbăiatelor
  • ‑mbăiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: îmbăia
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbăia
  • ‑mbăia
  • îmbăiere
  • ‑mbăiere
  • îmbăiat
  • ‑mbăiat
  • îmbăiatu‑
  • ‑mbăiatu‑
  • îmbăind
  • ‑mbăind
  • îmbăindu‑
  • ‑mbăindu‑
singular plural
  • îmbăia
  • ‑mbăia
  • îmbăiați
  • ‑mbăiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbăiez
  • ‑mbăiez
(să)
  • îmbăiez
  • ‑mbăiez
  • îmbăiam
  • ‑mbăiam
  • îmbăiai
  • ‑mbăiai
  • îmbăiasem
  • ‑mbăiasem
a II-a (tu)
  • îmbăiezi
  • ‑mbăiezi
(să)
  • îmbăiezi
  • ‑mbăiezi
  • îmbăiai
  • ‑mbăiai
  • îmbăiași
  • ‑mbăiași
  • îmbăiaseși
  • ‑mbăiaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbăia
  • ‑mbăia
(să)
  • îmbăieze
  • ‑mbăieze
  • îmbăia
  • ‑mbăia
  • îmbăie
  • ‑mbăie
  • îmbăiase
  • ‑mbăiase
plural I (noi)
  • îmbăiem
  • ‑mbăiem
(să)
  • îmbăiem
  • ‑mbăiem
  • îmbăiam
  • ‑mbăiam
  • îmbăiarăm
  • ‑mbăiarăm
  • îmbăiaserăm
  • ‑mbăiaserăm
  • îmbăiasem
  • ‑mbăiasem
a II-a (voi)
  • îmbăiați
  • ‑mbăiați
(să)
  • îmbăiați
  • ‑mbăiați
  • îmbăiați
  • ‑mbăiați
  • îmbăiarăți
  • ‑mbăiarăți
  • îmbăiaserăți
  • ‑mbăiaserăți
  • îmbăiaseți
  • ‑mbăiaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbăia
  • ‑mbăia
(să)
  • îmbăieze
  • ‑mbăieze
  • îmbăiau
  • ‑mbăiau
  • îmbăia
  • ‑mbăia
  • îmbăiaseră
  • ‑mbăiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îmbăia îmbăiere îmbăire

  • 1. A (se) scălda sau a (se) spăla (în baie), a face baie; a (se) feredui.
    exemple
    • Se îmbăiară la hotel și-și schimbară hainele. VORNIC, P. 151.
      surse: DLRLC
    • Trei lucruri adună pe oameni la această baie... unde mulți vin numai pentru plimbare, făr’ de a se îmbăia. GOLESCU, Î. 37.
      surse: DLRLC
    • Se scălda și se-mbăia. PĂSCULESCU, L. P. 7.
      surse: DLRLC
    • Acas-o lua... Frumos mi-o scălda, Frumos mi-o-mbăia. TEODORESCU, P. P. 429.
      surse: DLRLC

etimologie: