4 intrări
- îmbârligat
- bârliga îmbârliga
- bârligat zbârligat îmbârligat
- îmbârliga
33 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMBÂRLIGÁT, -Ă, îmbârligați, -te, adj. (Despre coada sau coarnele unor animale) Care este îndoit în formă de arc și, de obicei, îndreptat în sus. – V. îmbârliga.
ÎMBÂRLIGÁT, -Ă, îmbârligați, -te, adj. (Despre coada sau coarnele unor animale) Care este îndoit în formă de arc și, de obicei, îndreptat în sus. – V. îmbârliga.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbârligat, ~ă a [At: MAT. FOLK. I, 537 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmbârliga] (Reg) 1 (D. coada sau coarnele unor animale) Care este ridicat (în formă de arc) în sus Si: (reg) bârligat, îmbârligățel. 2 (Fig; d. treburi, afaceri) Care sunt cam încurcate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÂRLIGÁ, pers. 3 bârligă, vb. I. Tranz. (Despre vite) A(-și) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus; a îmbârliga. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÂRLIGÁT, -Ă, bârligați, -te, adj. (Mai ales despre coada sau coarnele animalelor) Ridicat (și încârligat) în sus; îmbârligat. – V. bârliga.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÂRLIGÁT, -Ă, bârligați, -te, adj. (Mai ales despre coada sau coarnele animalelor) Ridicat (și încârligat) în sus; îmbârligat. – V. bârliga.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ÎMBÂRLIGÁ, pers. 3 îmbârlígă, vb. I. Tranz. (Despre animale) A-și îndoi coada în formă de arc și a și-o îndrepta în sus; a bârliga. – În + bârliga.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBÂRLIGÁ, pers. 3 îmbârlígă, vb. I. Tranz. (Despre animale) A-și îndoi coada în formă de arc și a și-o îndrepta în sus; a bârliga. – În + bârliga.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bârliga v [At: CARAGIALE, S. 80 / V: s~ / Pzi: ~lig / E: vsl брл + rom cârlig, încârliga] (D. animale) A(-și) întoarce coada cu vârful în sus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bârligat, ~ă a [At: ȘEZ. V. 38 / V: s~ / Pl: ~ați, ~e / E: bârliga] 1 (D. coada sau coamele animalelor) Adus în sus pe spate Si: încârligat. 2 (Fig) Răsucit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbârliga vt [At: DA / S și: (înv) înb~ / Pzi: 3 ~gă / E: în- + bârliga] (Reg) 1 (C. i. animale) A-și ridica coada, încârligată, cu vârful în sus Si: (reg) a bărliga. 2 (Fig; îe) Am ~t-o Se spune atunci când intri într-o mare încurcătură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÂRLIGÁ, pers. 3 bârlígă, vb. I. Tranz. (Despre vite) A(-și) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus; a îmbârliga. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BÎRLIGÁTĂ, bîrligate, adj. (Despre coada animalelor) Ridicată (și încîrligată) în sus; îmbîrligată. – V. bîrliga.
- sursa: DEX '84 (1984)
- adăugată de paula
- acțiuni
BÎRLIGÁ, bîrlíg, vb. I. Tranz. (Despre animale) A ridica coada cu vîrful. în sus, a încîrliga. Priian se-nfipse în copite și bîrligă coada.. CARAGIALE. O. I 308. ♦ (Mai rar despre oameni) A răsuci mustățile în sus. Clip își bîrligase grozav mustățile; păreau doi vrăbioi grași, gata să-i zboare de sub nas. CAMILAR TEM. 318. – Variantă: îmbîrligá vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÎRLIGÁT, -Ă, bîrligați, -te, adj. (Despre coada sau coarnele animalelor, mai rar despre mustățile sau nasul oamenilor) Adus în sus; încîrligat, răsucit. Berbeci cu coarne bîrligate. ▭ Mustățile îi erau albe, bîrligate în sus, semețe ca niște peri de lup. CAMILAR, TEM. 89. [Dracul] începe a-și purta codița cea bîrligată pe la nasul unchiașului. CREANGĂ, P. 53. – Variante: îmbîrligát, -ă (VLAHUȚĂ O. A. 350), zbîrligát, -ă (VISSARION, B. 245) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBÎRLIGÁ vb. I v. bîrliga.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMBÎRLIGÁT, -Ă adj. v. bîrligat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZBÎRLIGÁT, -Ă adj. v. bîrligat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÂRLIGÁ, pers. 3 bârlígă, vb. I. Tranz. A-și încârliga coada în sus. [Var.: îmbârliga vb. I]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BÂRLIGÁT, -Ă, bârligați, -te, adj. (Despre coada animalelor) Cu vârful în sus, încârligat. [Var.: îmbârligat, -ă adj.] – V. bârliga.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A BÂRLIGÁ bârligă tranz. (despre animale) A ridica coada în sus (îndoind-o în formă de cârlig). /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÂRLIGÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A BÂRLIGA. 2) fam. (despre nas) Care are vârful întors în sus; cârn. /v. a bârliga
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎMBÂRLIGÁ pers. 3 îmbârlígă tranz. (coada unor animale) A îndoi și îndrepta în sus. /în + a bârliga
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT13) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT13) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT13) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
îmbârligat
- 1. (Despre coada sau coarnele unor animale) Care este îndoit în formă de arc și, de obicei, îndreptat în sus.surse: DEX '98 DEX '09
etimologie:
- vezi îmbârligasurse: DEX '98 DEX '09
bârliga îmbârliga
- 1. (Despre vite) A(-și) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus.exemple
- Priian se-nfipse în copite și bîrligă coada. CARAGIALE. O. I 308.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Clip își bîrligase grozav mustățile; păreau doi vrăbioi grași, gata să-i zboare de sub nas. CAMILAR TEM. 318.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- surse: DEX '98 DEX '09
bârligat zbârligat îmbârligat
- 1. (Mai ales despre coada sau coarnele animalelor) Ridicat (și încârligat) în sus.exemple
- Berbeci cu coarne bârligate.surse: DLRLC
- Mustățile îi erau albe, bîrligate în sus, semețe ca niște peri de lup. CAMILAR, TEM. 89.surse: DLRLC
- [Dracul] începe a-și purta codița cea bîrligată pe la nasul unchiașului. CREANGĂ, P. 53.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi bârligasurse: DEX '09 DLRM NODEX
îmbârliga
- 1. (Despre animale) A-și îndoi coada în formă de arc și a și-o îndrepta în sus.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bârliga
etimologie:
- În + bârligasurse: DEX '98 DEX '09