4 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STAR2, staruri, s. n. 1. Vedetă de cinema; stea. 2. P. gener. Personalitate marcantă mai ales în cinema, muzică, sport. – Din engl., fr. star.

STAR1, staruri, s. n. Ambarcațiune sportivă cu vele, cu lungimea de cca 7 m și cu echipajul format din două persoane. – Din engl. star.

star2 sn [At: LTR2 / Pl: ? / E: eg star (board)] Ambarcație de sport pentru două persoane, cu vele, un catarg și una sau două crucete și cu lungimea de cca 7 m.

star1 sn [At: BOGZA, A. Î. 56 / Pl: ~uri / E: fr, eg star] Stea (19).

STAR2, staruri, s. n. 1. Vedetă de cinematograf. 2. P. gener. Personalitate marcantă mai ales în cinema, muzică, sport. – Din engl., fr. star.

STAR1, staruri, s. n. Ambarcație sportivă cu vele, cu lungimea de cca 7 m și cu echipajul format din două persoane. – Din engl. star.

STAR s.m. Vedetă de cinema; stea. [< engl., fr. star].

STAR s.n. Tip de ambarcație pentru două persoane, cu o randă triunghiulară și un foc. [< engl., fr. star].

STAR1 s. n. 1. stea, vedetă (de cinema, în muzică, presă etc.). 2. personalitate feminină puternică. (< engl., fr. star)

STAR2 s. n. ambarcație sportivă cu vele, pentru două persoane. (< engl. star/board/)

star s. n. (anglicism; fig.) ◊ „Se poate vorbi despre Ecaterina Oproiu ca despre un «star» al presei actuale.” R.l. 24 II 75 p. 2 (din engl. star; cf. fr. star; Th. Hristea în LR 3/72 p. 187, 188, atestare din 1970, R.lit. 4 V 78 p. 19, Guția A. 26, Graur T. 90; DN – alt sens, DEX, DN3)

STAR2 ~uri n. Vedetă de cinema; stea. /<fr., engl. star

STAR1 ~uri n. Ambarcație sportivă cu vele, condusă de două persoane. /<engl. star

ștar1 nc [At: BL II, 188 / E: rrm štar] (Arg) Patru.

guest-star s. n. (cinem., teatru; cuv. engl.) Actor invitat ◊ „Vom asista la [...] mici medalioane, adevărate bijuterii oferite de «guest-staruri». Mai întâi Radu Beligan spunând inegalabil «Angel radios...» etc., Al. Giugaru, ascultând «Vocea patriotului naționale», Ion Finteșteanu.” Sc. 16 III 79 p. 4 [pron. ghest-star]

star-sistem s. (anglicism) Organizare a industriei cinematografice și a spectacolului pornind de la publicitatea și cultul vedetei (starului) ◊ „Televiziunea, care a pus capăt starsistemului, îl reînvie [...]” Almanah Cinema 1973 p. 24. ◊ „Specificul acestui nou tip de superproducții pune un accent important pe star-sistemul incriminat până nu demult.” R.lit. 3 IV 75 p. 23. ◊ „Un Cannes debucolizat, renunțând la circul star-sistemului și la naive euforii cinefile.” R.lit. 2 VI 77 p. 24. ◊ „[...] sute, poate mii de admiratori – recrudescența star-sistemului! – se reped asupra propriului idol și-s gata să-l devore [...]” R.lit. 30 V 85 p. 20. ◊ „Vechea idiosincrazie a star-sistemului a dispărut [...]” R.lit. 6 VI 85 p. 21 (din engl. star-system; cf. fr. star-system; DMC 1950; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

star (ambarcație, vedetă) s. n., pl. staruri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STAR s. divă, vedetă, (fig.) stea. (Un ~ de cinema.)

STAR s. divă, vedetă, (fig.) stea. (Un ~ de cinema.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

star s. m. – Stea a ecranului. Engl. star. Folosit pentru prima dată de Sadoveanu.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

STAR sl. cтapz „bătrîn”. 1. Stărleni s., olt. (Sd XXII) < *Starlea. 2. Compus prob, din star + Vîlcu: Stravolca, Sc. 1848 (IO 67). 3. Cf. cu afer. + -oga: Taroga b., olt (17 B I 368).

Intrare: Star
nume propriu (I3)
  • Star
Intrare: star (navă)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • star
  • starul
  • staru‑
plural
  • staruri
  • starurile
genitiv-dativ singular
  • star
  • starului
plural
  • staruri
  • starurilor
vocativ singular
plural
Intrare: star (persoană)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • star
  • starul
  • staru‑
plural
  • staruri
  • starurile
genitiv-dativ singular
  • star
  • starului
plural
  • staruri
  • starurilor
vocativ singular
plural
Intrare: ștar
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștar
  • ștarul
  • ștaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ștar
  • ștarului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

star, starurisubstantiv neutru

  • 1. Ambarcațiune sportivă cu vele, cu lungimea de cca 7 m și cu echipajul format din două persoane. DEX '09 DN
etimologie:

star, starurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.