STAR², staruri, s. n. 1. Vedetă de cinema; stea. 2. P. gener. Personalitate marcantă mai ales în cinema, muzică, sport. – Din engl., fr. star.

star¹ sn [At: BOGZA, A. Î. 56 / Pl: ~uri / E: fr, eg star] Stea (19).

STAR², staruri, s. n. 1. Vedetă de cinematograf. 2. P. gener. Personalitate marcantă mai ales în cinema, muzică, sport. – Din engl., fr. star.

STAR s.m. Vedetă de cinema; stea. [< engl., fr. star].

STAR¹ s. n. 1. stea, vedetă (de cinema, în muzică, presă etc.). 2. personalitate feminină puternică. (< engl., fr. star)

star s. n. (anglicism; fig.) ◊ „Se poate vorbi despre Ecaterina Oproiu ca despre un «star» al presei actuale.” R.l. 24 II 75 p. 2 (din engl. star; cf. fr. star; Th. Hristea în LR 3/72 p. 187, 188, atestare din 1970, R.lit. 4 V 78 p. 19, Guția A. 26, Graur T. 90; DN – alt sens, DEX, DN3)

STAR² ~uri n. Vedetă de cinema; stea. /<fr., engl. star

ștar³, ~ă a vz star

star-sistem s. (anglicism) Organizare a industriei cinematografice și a spectacolului pornind de la publicitatea și cultul vedetei (starului) ◊ „Televiziunea, care a pus capăt starsistemului, îl reînvie [...]” Almanah Cinema 1973 p. 24. ◊ „Specificul acestui nou tip de superproducții pune un accent important pe star-sistemul incriminat până nu demult.” R.lit. 3 IV 75 p. 23. ◊ „Un Cannes debucolizat, renunțând la circul star-sistemului și la naive euforii cinefile.” R.lit. 2 VI 77 p. 24. ◊ „[...] sute, poate mii de admiratori – recrudescența star-sistemului! – se reped asupra propriului idol și-s gata să-l devore [...]” R.lit. 30 V 85 p. 20. ◊ „Vechea idiosincrazie a star-sistemului a dispărut [...]” R.lit. 6 VI 85 p. 21 (din engl. star-system; cf. fr. star-system; DMC 1950; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)

star s. n., pl. staruri

star s. n., pl. staruri

star (ambarcație, vedetă) s. n., pl. staruri

star s. m. – Stea a ecranului. Engl. star. Folosit pentru prima dată de Sadoveanu.

STAR s. divă, vedetă, (fig.) stea. (Un ~ de cinema.)

STAR s. divă, vedetă, (fig.) stea. (Un ~ de cinema.)