princiar, ~ă a, av [At: HELIADE, O. I, 203 / P: ~ci-ar / Pl: ~i, ~e / V: (înv) ~nțiar, ~ă / E: fr princier] 1 a Care aparține unui prinț (2) Si: (înv) principesc (1), prințesc (1). 2 a Privitor la prinț (2) Si: (înv) principesc (2), prințesc (2). 3 a De prinț (2) Si: (înv) principesc (3), prințesc (3). 4 a Care emană de la un prinț (2) Si: (înv) principesc (4), prințesc (4). 5 a În care au domnit prinții (2) Si: (înv) principesc (5), prințesc (5). 6 a (Fig) Demn de un prinț (2) Si: (înv) principesc (6) prințesc (6). 7 a (Pex) Care impresionează prin aspect, bogăție, lux. 8 av Ca un prinț (2).

PRINCIAR, -Ă, princiari, -e, adj. 1. De prinț, al unui prinț. Din oraș princiar cu mari întărituri războinice, [Kievul] se schimbă și... începe să i se ridice valoarea comercială. SAHIA, U.R.S.S. 40. De față toți se află în sala princiară. MACEDONSKI, O. I 249. 2. Fig. Măreț, pompos, bogat, îmbelșugat. Egumenul le dete o masă princiară. BOLINTINEANU, O. 434. – Pronunțat: -ci-ar.

PRINCIAR, -Ă adj. 1. De prinț, al unui prinț. 2. (Fig.) Somptuos, bogat, măreț, îmbelșugat. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. princier].

PRINCIAR, -Ă adj. 1. de prinț, al unui prinț. 2. (fig.) somptuos, bogat, măreț, îmbelșugat. (< fr. princier)

PRINCIAR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de prinț; propriu prinților. 2) fig. Care impune prin bogăție și fast. [Sil. -ci-ar] /<fr. princier

princiar a. 1. ce ține de un principe sau de o principesă: familie princiară; 2. demn de un principe, măreț, splendid: lux princiar.

*princiár, -ă adj. (fr. princier, d. prince, principe. V. principe). De principe: familie princiară. Fig. Demn de un principe, măreț, sumptuos: locuință princiară. Adv. Ca un principe: s’a purtat princiar.

prințiar, ~ă a vz princiar

princiar (desp. -ci-ar) adj. m., pl. princiari; f. princiară, pl. princiare

princiar (-ci-ar) adj. m., pl. princiari; f. princiară, pl. princiare

princiar adj. m. (sil. -ci-ar), pl. princiari; f. sg. princiară, pl. princiare

PRINCIAR adj. v. abundent, bogat, copios, îmbelșugat, îndestulat.

PRINCIAR adj. (înv.) principesc, prințesc. (Familie ~.)

PRINCIAR adj. (înv.) principesc, prințesc. (Familie ~.)

princiar adj. v. ABUNDENT. BOGAT. COPIOS. ÎMBELȘUGAT. ÎNDESTULAT.