14 definiții pentru incorectitudine

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCORECTITUDINE, incorectitudini, s. f. Lipsă de corectitudine; purtare sau faptă incorectă; necinste, șarlatanie, înșelătorie, incorecțiune, necorectitudine. ♦ (La pl.) Părți greșite dintr-o lucrare, dintr-un desen etc. – In1- + corectitudine.

INCORECTITUDINE, incorectitudini, s. f. Lipsă de corectitudine; purtare sau faptă incorectă; necinste, șarlatanie, înșelătorie, incorecțiune, necorectitudine. ♦ (La pl.) Părți greșite dintr-o lucrare, dintr-un desen etc. – In1- + corectitudine.

incorectitudine sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ni / E: in- + corectitudine] 1 Lipsă de corectitudine Si: înșelătorie, necinste, necorectitudine, șarlatanie, (înv) incorectitate, incorecție. 2 (Lpl) Porțiuni greșite dintr-o lucrare, dintr-un desen etc.

INCORECTITUDINE, incorectitudini, s. f. Lipsă de corectitudine; (concretizat) purtare sau faptă incorectă.

INCORECTITUDINE s.f. Lipsă de corectitudine; necinste, șarlatanie, înșelătorie. [Et. incertă].

INCORECTITUDINE s. f. lipsă de corectitudine; necinste, șarlatanie. (< in1- + corectitudine)

INCORECTITUDINE ~i f. 1) Lipsă de corectitudine. 2) Comportament incorect. / in- + corectitudine

*incorectitúdine f. (in- și corectitudine. Francejiĭ zic incorrection). Lipsă de corectitudine.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

incorectitudine s. f., g.-d. art. incorectitudinii; pl. incorectitudini

incorectitudine s. f., g.-d. art. incorectitudinii; pl. incorectitudini

incorectitudine s. f., g.-d. art. incorectitudinii; pl. incorectitudini

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INCORECTITUDINE s. 1. v. greșeală. 2. v. necinste. 3. v. neregulă.

INCORECTITUDINE s. 1. eroare, greșeală, inexactitate. (O ~ de calcul.) 2. necinste, necorectitudine, (înv.) incorecțiune, malonestitate. (~ unui slujbaș.)

Incorectitudine ≠ corectitudine

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INCORECTITUDINE s. f. (< in + corectitudine): 1. caracteristică a unui scris de a fi incorect, cu greșeli (abateri) fonetice, lexicale, gramaticale, ortografice și de punctuație. 2. trăsătură negativă a stilului individual, izvorâtă din nerespectarea regulilor gramaticale în redactarea unei compoziții literare.

Intrare: incorectitudine
incorectitudine substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incorectitudine
  • incorectitudinea
plural
  • incorectitudini
  • incorectitudinile
genitiv-dativ singular
  • incorectitudini
  • incorectitudinii
plural
  • incorectitudini
  • incorectitudinilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

incorectitudine, incorectitudinisubstantiv feminin

etimologie:
  • In (1.)- + corectitudine DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.