3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPACHETAT s. n. Împachetare. – V. împacheta.

împachetat2, ~ă a [At: DA ms / V: (Trs) pachetat / Pl: ~ați, ~e/ E: împacheta] 1 (D. obiecte) Ambalat. 2 (D. o parte bolnavă a corpului) învelit cu scop terapeutic în comprese cu nămol, cu parafină etc.

împachetat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: împacheta] 1 Ambalare. 2 Împachetare (2).

ÎMPACHETAT s. n. Împachetare (1). – V. împacheta.

ÎMPACHETAT s. n. Împachetare. Împachetatul cărților.

ÎMPACHETA, împachetez, vb. I. Tranz. 1. A face pachet; a strânge, a aduna lucruri într-un sac, într-o ladă etc., a ambala (în vederea transportului). 2. A pune comprese cu nămol, cu parafină etc. pe o parte bolnavă a corpului. – În + pachet. Cf. fr. empaqueter.

ÎMPACHETA, împachetez, vb. I. Tranz. 1. A face pachet; a strânge, a aduna lucruri într-un sac, într-o ladă etc., a ambala (în vederea transportului). 2. A pune comprese cu nămol, cu parafină etc. pe o parte bolnavă a corpului. – În + pachet. Cf. fr. empaqueter.

împacheta vt [At: IBRĂILEANU, A. 194 / Pzi: ~tez / E: în + pacheta] 1 A face pachet. 2 A strânge obiecte într-un sac, într-o ladă etc. în vederea transportului. 3 A pune cu scop terapeutic comprese cu nămol, cu parafină etc. pe o parte bolnavă a corpului.

ÎMPACHETA, împachetez, vb. I. Tranz. (Cu privire la unul sau mai multe obiecte) A face pachet, a strînge, a aduna înfășurînd într-un înveliș sau așezînd într-un sac, într-o ladă etc. V. ambala. A împachetat lucrurile.Făcea mișcări ciudate prin întunerec, parc-ar fi împachetat ceva, legînd sfoara împrejuru-i. DUMITRIU, N. 242. ◊ Absol. A împachetat toată ziua. IBRĂILEANU, A. 194.

ÎMPACHETA vb. tr. a pune, a înveli într-un pachet. (după fr. empaqueter)

A ÎMPACHETA ~ez tranz. 1) (obiecte, produse, mărfuri etc.) A pune într-un pachet sau a înveli, făcând pachet; a ambala. 2) (organe vătămate ale corpului) A înfășura cu o compresă curativă. /în + pachet

împachetà v. a pune într’un pachet.

*împachetéz v. tr. (d. pachet). Prefac în pachet, ambalez: îmĭ împachetez bagaju ca să plec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împacheta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. împachetez, 3 împachetea; conj. prez. 1 sg. să împachetez, 3 să împacheteze

împacheta (a ~) vb., ind. prez. 3 împachetea

împacheta vb., ind. prez. 1 sg. împachetez, 3 sg. și pl. împachetează; conj. prez. 3 sg. și pl. împacheteze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPACHETAT s. ambalaj, ambalare, împachetare. (~ unui colet.)

ÎMPACHETA vb. a ambala, (Transilv.) a pocoli. (A ~ un colet.)

ÎMPACHETA vb. a ambala, (Transilv.) a pocoli. (A ~ un colet.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

împachetat, -ă, împachetați, -te adj. arestat, închis, întemnițat.

împacheta, împachetez v. t. a aresta.

Intrare: împachetat (adj.)
împachetat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împachetat
  • ‑mpachetat
  • împachetatul
  • împachetatu‑
  • ‑mpachetatul
  • ‑mpachetatu‑
  • împacheta
  • ‑mpacheta
  • împachetata
  • ‑mpachetata
plural
  • împachetați
  • ‑mpachetați
  • împachetații
  • ‑mpachetații
  • împachetate
  • ‑mpachetate
  • împachetatele
  • ‑mpachetatele
genitiv-dativ singular
  • împachetat
  • ‑mpachetat
  • împachetatului
  • ‑mpachetatului
  • împachetate
  • ‑mpachetate
  • împachetatei
  • ‑mpachetatei
plural
  • împachetați
  • ‑mpachetați
  • împachetaților
  • ‑mpachetaților
  • împachetate
  • ‑mpachetate
  • împachetatelor
  • ‑mpachetatelor
vocativ singular
plural
Intrare: împachetat (s.n.)
împachetat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împachetat
  • ‑mpachetat
  • împachetatul
  • împachetatu‑
  • ‑mpachetatul
  • ‑mpachetatu‑
plural
  • împachetaturi
  • ‑mpachetaturi
  • împachetaturile
  • ‑mpachetaturile
genitiv-dativ singular
  • împachetat
  • ‑mpachetat
  • împachetatului
  • ‑mpachetatului
plural
  • împachetaturi
  • ‑mpachetaturi
  • împachetaturilor
  • ‑mpachetaturilor
vocativ singular
plural
Intrare: împacheta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împacheta
  • ‑mpacheta
  • împachetare
  • ‑mpachetare
  • împachetat
  • ‑mpachetat
  • împachetatu‑
  • ‑mpachetatu‑
  • împachetând
  • ‑mpachetând
  • împachetându‑
  • ‑mpachetându‑
singular plural
  • împachetea
  • ‑mpachetea
  • împachetați
  • ‑mpachetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împachetez
  • ‑mpachetez
(să)
  • împachetez
  • ‑mpachetez
  • împachetam
  • ‑mpachetam
  • împachetai
  • ‑mpachetai
  • împachetasem
  • ‑mpachetasem
a II-a (tu)
  • împachetezi
  • ‑mpachetezi
(să)
  • împachetezi
  • ‑mpachetezi
  • împachetai
  • ‑mpachetai
  • împachetași
  • ‑mpachetași
  • împachetaseși
  • ‑mpachetaseși
a III-a (el, ea)
  • împachetea
  • ‑mpachetea
(să)
  • împacheteze
  • ‑mpacheteze
  • împacheta
  • ‑mpacheta
  • împachetă
  • ‑mpachetă
  • împachetase
  • ‑mpachetase
plural I (noi)
  • împachetăm
  • ‑mpachetăm
(să)
  • împachetăm
  • ‑mpachetăm
  • împachetam
  • ‑mpachetam
  • împachetarăm
  • ‑mpachetarăm
  • împachetaserăm
  • ‑mpachetaserăm
  • împachetasem
  • ‑mpachetasem
a II-a (voi)
  • împachetați
  • ‑mpachetați
(să)
  • împachetați
  • ‑mpachetați
  • împachetați
  • ‑mpachetați
  • împachetarăți
  • ‑mpachetarăți
  • împachetaserăți
  • ‑mpachetaserăți
  • împachetaseți
  • ‑mpachetaseți
a III-a (ei, ele)
  • împachetea
  • ‑mpachetea
(să)
  • împacheteze
  • ‑mpacheteze
  • împachetau
  • ‑mpachetau
  • împacheta
  • ‑mpacheta
  • împachetaseră
  • ‑mpachetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împachetat, împachetaturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi împacheta DEX '98 DEX '09

împacheta, împachetezverb

  • 1. A face pachet; a strânge, a aduna lucruri într-un sac, într-o ladă etc., a ambala (în vederea transportului). DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote A împachetat lucrurile. DLRLC
    • format_quote Făcea mișcări ciudate prin întunerec, parc-ar fi împachetat ceva, legînd sfoara împrejuru-i. DUMITRIU, N. 242. DLRLC
    • format_quote (și) absolut A împachetat toată ziua. IBRĂILEANU, A. 194. DLRLC
  • 2. A pune comprese cu nămol, cu parafină etc. pe o parte bolnavă a corpului. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.