Grenada f. 1. oraș în Spania, vechea cap. a regatului maur (1235-1492) cu Universitate, Catedrală și palatul Alhambrei: 106.000 loc.; 2: (Noua), V. Columbia.

GRANATĂ s. f. v. grenadă.

gârnată sf vz grenadă

granată sf vz grenadă

grenadă sf [At: RESMERIȚĂ, D. / V: granată, ~ată, (pop) gârnată / Pl: ~de / E: fr grenade, it granat] 1 Proiectil ușor, dintr-un corp metalic alungit, care are o încărcătură explozivă și un focos care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2 Obiect de forma unei grenade (1) folosit la probele atletice de aruncări. 3 (Pex) Probă atletică practicată cu o grenadă (2).

grenată sf vz grenadă

GRANATĂ s. f. V. grenadă.

GRANATĂ², granate, s. f. (Învechit și popular) Rodie. Verde, verde trei granate, Cînd fuse în miez de noapte, Mă-sa că să deștepta. PĂSCULESCU, L. P. 304.

GRENADĂ, grenade, s. f. 1. (Uneori determinat prin «de mînă») Proiectil cu încărcătură explozivă, care se aruncă cu mîna sau cu un aparat special. (Fig.) Mi-au fost cuvintele grenadă Ce-a izbutit în cuib dușman să cadă. BENIUC, S. 64. 2. (Sport) Proiectil de formă cilindrică, prevăzut cu mîner, folosit în atletism pentru aruncarea la distanță sau la țintă. Așezați pe o bancă în partea dreaptă a stadionului, finaliștii la proba de aruncare a grenadei își așteaptă rîndul la întrecere. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2753. – Variantă: granată (CAMILAR, TEM. 290, BĂLCESCU, O. II 130) s. f.

GRANATĂ², granate, s. f. (Bot.; Înv. și reg.) Rodie. – Lat. lit. [malum] granatum.

GRANATĂ² s.f. v. grenadă.

GRENADĂ s.f. 1. Proiectil exploziv care se aruncă cu mîna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect cilindric (cu mîner), imitînd grenada (1), folosit în atletica ușoară la probele de aruncare. [Var. granată, grenată s.f. / < fr. grenade, cf. lat. grenatus – umplut cu material granulos].

GRENATĂ s.f. v. grenadă.

GRENADĂ s. f. 1. proiectil exploziv care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2. obiect cilindric (cu mâner), imitând grenada (1), folosită în atletica ușoară la probele de aruncare. (< fr. grenade)

GRENADĂ ~e f. 1) Proiectil cu încărcătură explozivă, care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2) sport Obiect asemănător cu un astfel de proiectil, folosit în probele atletice de aruncări. 3) Sport practicat cu acest obiect. /<fr. grenade

Columbia f. 1. țară întinsă în America meridională, republică fundată în 1811 de Bolivar și împărțită la 1831 în 3 republice: Statele-Unite ale Columbiei, Equatorul și Venezuela; 2. (Statele-Unite ale Columbiei), odinioară (Noua-Grenada) republică în America de S., la S.-E, de marea Antilelor: 6 mil. loc., coprinzând istmul de Panama, străbătut de lanțul Anzilor, cu cap. Santa Fe-de-Bogota; 3. district federal în Statele-Unite cu cap. Washington: 480.000 loc.

granată f. glonț plin de praf ce s’asvârle cu mâna în mijlocul dușmanului: aruncând în creștini granate și pietre BĂLC. [Nemț. GRANATE, obuz].

Noua-Grenada f. V. Grenada.

*granátă f., pl. e (it. granata, d. grano, grăunte; fr. grenade). Rodie. Mică bombă explozivă care se aruncă în dușmanĭ (deja la N. Cost. 2, 107). Ornament care reprezentă o granată explodînd și care se poartă pe uniformele militare. – Și grenadă (barb. fr.). V. cumbara.

grenádă, grenadier saŭ -dir, V. granat-.

*grenátă f., pl. e. Formă greșită (nicĭ it., nicĭ fr.) îld. granată.

grenada vb., ind. prez. 1 sg. grenadez, 3 sg. și pl. grenadează; conj. prez. 3 sg. și pl. grenadeze

granată (rodie) (rar) s. f., g.-d. art. granatei; pl. granate

grenadă s. f., g.-d. art. grenadei; pl. grenade

granată (rodie) (rar) s. f., g.-d. art. granatei; pl. granate

grenadă s. f., g.-d. art. grenadei; pl. grenade

granată (rodie) s. f., pl. granate

grenadă s. f., g.-d. art. grenadei; pl. grenade

grenadă («proiectil»)

GRANATĂ s. v. rodie.

granată s. v. RODIE.

granată (granate), s. f. – 1. Rodie. – 2. Silicat natural de calciu. – 3. Proiectil ușor. – Var. (înv.) granat, grenat, grănat. Lat. (malum) granatum (sec. XVIII). Este dublet de la grenadă, s. f. (proiectil ușor), din fr. grenade. – Der. granatar, s. m. (înv., grenadier); grenadir, s. m. (înv., grenader), din germ. Grenadier; grenadier, s. m. din fr. grenadier.

GRENADA, Statul ~ (State of Grenada), stat în America Centrală insulară ce include insula omonimă (305 km²), ins. Carriacou, St. Andrew ș.a., toate în S Arh. Antilele Mici; 344 km²; 91 mii loc. (1993). Limba oficială: engleza. Religia: creștină (catolici 64%, anglicani 21%, protestanți 13%). Cap.: Saint George’s. Este împărțit în opt Consilii locale. Relief muntos (alt. max. 840 m). Climă tropical-umedă (precipitații între 1.500 și 5.000 mm/an), cu frecvente cicloane, adesea devastatoare. Resurse agricole: banane, mirodenii (nucșoară), nuci de cocos, trestie de zahăr, cacao, bumbac. Pescuit: 2.000 t (1991). Turism (289 mii turiști, 1991). Nu are c. f. Moneda: 1 dollar East Caribbean = 100 cents. Export (1991): mirodenii, cacao, banane, textile ș.a. Import (1991): produse agro-alim., utilaje ind., bunuri de larg consum, mijloace de transport ș.a. – Istoric. Descoperită în 1498 de Cristofor Columb (care a botezat-o Conceptión), G. a fost colonizată la mijlocul sec. 17 de francezi. În 1783 a devenit colonie britanică, iar în 1967, stat asociat cu Marea Britanie. În febr. 1974, G. devine stat independent, membru în Commonwealth. În urma unei lovituri de stat (mart. 1979), puterea a fost preluată de M. Bishop, care conduce un guvern cu orientare de stânga. În oct. 1983, după înlăturarea și apoi asasinarea lui M. Bishop, puterea a trecut în mâinile unui Consiliu Militar Revoluționar, înlocuit după câteva zile, în urma intervenției unor trupe străine (inclusiv ale S.U.A.), de un guvern provizoriu, până la alegerile generale din 1984. Șeful statului este, de iure, regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. De facto, statul este condus, din 1984, de un parlament bicameral, cuprinzând Senatul, desemnat de guvernatorul general, și Camera Reprezentanților.

pieptănat cu grenada expr. (adol., glum.) cu părul vâlvoi, ciufulit.