2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZORDONAT, -Ă, dezordonați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care nu este deprins cu ordinea; neglijent (în îmbrăcăminte, în muncă, în felul de viață etc.). ♦ (Despre manifestările omului) Care arată lipsă de ordine. 2. (Despre lucruri, încăperi, locuri) Lipsit de ordine; care se află în neorânduială. – Din fr. désordonné.

dezordonat, ~ă a [At: BĂLĂȘESCU, GR. 124/15 / V: (înv) diz~ / S și: (înv) deso~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr désordonné] 1 (D. oameni) Căruia nu-i place ordinea. 2 (D. oameni) Care nu este obișnuit cu ordinea și nu o respectă (în aspectul sau în acțiunile sale) 3 (D. manifestări sau acțiuni ale oamenilor) Care denotă lipsă de ordine. 4 Făcut la întâmplare. 5 (D. lucruri, încăperi, locuri etc.) Care se află în neorânduială, lipsit de ordine.

DEZORDONAT, -Ă, dezordonați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care nu este deprins cu ordinea; neglijent (în îmbrăcăminte, în modul de a-și păstra lucrurile, în muncă, în felul de viață, în gândire). ♦ (Despre manifestările omului) Care arată lipsă de ordine. 2. (Despre lucruri, încăperi, locuri) Lipsit de ordine; care se află în neorânduială. – Din fr. désordonné.

DEZORDONAT, -Ă, dezordonați, -te, adj. 1. (Despre persoane) Nedeprins cu ordinea, neglijent (în îmbrăcăminte, în modul de a-și păstra lucrurile, în muncă, în felul de viață, în vorbire, în gîndire). Era... un om dezordonat, dar nicidecum vițios. CARAGIALE, O. III 234. 2. (Despre lucruri, încăperi, locuri) Lipsit de ordine; în neorînduială. V. deranjat, răvășit. Dezordonați și haotici... norii plutesc de la un capăt la altul al cerului. BOGZA, C. O. 50. ◊ (Despre acțiuni) Înfierbîntat și încurajat de această retragere, dl. Pietraru cu mai multă furie a urmărit, cu mișcări dezordonate, pe prințul Bazil Șerban. CAMIL PETRESCU, T. I 127.

DEZORDONAT, -Ă adj. 1. Neglijent, neordonat (în muncă, în comportare, în îmbrăcăminte etc.). 2. În neorînduială, în dezordine. [Cf. fr. désordonné].

DEZORDONAT, -Ă adj. 1. (despre oameni) neglijent, neordonat (în muncă, în gândire, îmbrăcăminte etc.). 2. (despre lucruri; și adv.) în dezordine, în neorânduială. (< fr. désordonné)

DEZORDONAT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care nu este obișnuit cu ordinea; neglijent. 2) (despre lucruri, încăperi etc.) Care se află în dezordine. /<fr. désordonné

dezordonat a. dat dezordinii: om dezordonat.

* dezordonát, -ă adj. (fr. désordonné. V. subordonat). Fără ordine, fără regulă fără frîŭ: om dezordonat, purtare dezordonată. Adv. În mod dezordonat.

dezordona vt [At: HELIADE, O. II, 54 / Pzi: ~nez / E: dezordine] A provoca dezordine (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezordonat (desp. de-zor-/dez-or-) adj. m., pl. dezordonați; f. dezordona, pl. dezordonate

!dezordonat (de-zor-/dez-or-) adj. m., pl. dezordonați; f. dezordonată, pl. dezordonate

dezordonat adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezordonați; f. sg. dezordonată, pl. dezordonate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZORDONAT adj. 1. v. neglijent. 2. haotic. (Mișcări ~.)

DEZORDONAT adj. 1. neglijent, neîngrijit, (prin Munt.) tîlos, (fam.) deșănțat. (O ținută ~.) 2. haotic. (Mișcări ~.)

Intrare: dezordonat
dezordonat adjectiv
  • silabație: de-zor-, dez-or- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezordonat
  • dezordonatul
  • dezordonatu‑
  • dezordona
  • dezordonata
plural
  • dezordonați
  • dezordonații
  • dezordonate
  • dezordonatele
genitiv-dativ singular
  • dezordonat
  • dezordonatului
  • dezordonate
  • dezordonatei
plural
  • dezordonați
  • dezordonaților
  • dezordonate
  • dezordonatelor
vocativ singular
plural
desordonat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: IVO-III, MDA2
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desordonat
  • desordonatul
  • desordonatu‑
  • desordona
  • desordonata
plural
  • desordonați
  • desordonații
  • desordonate
  • desordonatele
genitiv-dativ singular
  • desordonat
  • desordonatului
  • desordonate
  • desordonatei
plural
  • desordonați
  • desordonaților
  • desordonate
  • desordonatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dezordona
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezordona
  • dezordonare
  • dezordonat
  • dezordonatu‑
  • dezordonând
  • dezordonându‑
singular plural
  • dezordonea
  • dezordonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezordonez
(să)
  • dezordonez
  • dezordonam
  • dezordonai
  • dezordonasem
a II-a (tu)
  • dezordonezi
(să)
  • dezordonezi
  • dezordonai
  • dezordonași
  • dezordonaseși
a III-a (el, ea)
  • dezordonea
(să)
  • dezordoneze
  • dezordona
  • dezordonă
  • dezordonase
plural I (noi)
  • dezordonăm
(să)
  • dezordonăm
  • dezordonam
  • dezordonarăm
  • dezordonaserăm
  • dezordonasem
a II-a (voi)
  • dezordonați
(să)
  • dezordonați
  • dezordonați
  • dezordonarăți
  • dezordonaserăți
  • dezordonaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezordonea
(să)
  • dezordoneze
  • dezordonau
  • dezordona
  • dezordonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezordonat, dezordonaadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Care nu este deprins cu ordinea; neglijent (în îmbrăcăminte, în muncă, în felul de viață etc.). DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Era... un om dezordonat, dar nicidecum vițios. CARAGIALE, O. III 234. DLRLC
    • 1.1. (Despre manifestările omului) Care arată lipsă de ordine. DEX '09 DEX '98
  • 2. (Despre lucruri, încăperi, locuri) Lipsit de ordine; care se află în neorânduială. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: aranjat
    • format_quote Dezordonați și haotici... norii plutesc de la un capăt la altul al cerului. BOGZA, C. O. 50. DLRLC
    • format_quote (Despre acțiuni) Înfierbîntat și încurajat de această retragere, dl. Pietraru cu mai multă furie a urmărit, cu mișcări dezordonate, pe prințul Bazil Șerban. CAMIL PETRESCU, T. I 127. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.