opțiuni
  • info

9 definiții pentru costier

Explicative DEX

COSTIER, -Ă, costieri, -e, adj. În (sau din) regiunea coastei (3),[1] în legătură cu țărmul marin. ◊ Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. – Din fr. costière.[2]

  1. Referința este de fapt la coastă (4). — gall
  2. Etimonul corect este côtier. — gall

costier, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~i, ~e / E: fr costière] (Mrn) 1 De țărm. 2 În legătură cu țărmul. 3 (Îs) Navă ~ă Navă care face curse de-a lungul țărmului. 4 În regiunea țărmului.

COSTIER, -Ă, costieri, -e, adj. În (sau din) regiunea coastei (3), în legătură cu țărmul marin. ◊ Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. – Din fr. costière.[1]

  1. Vezi observațiile la definiția din DEX '09. — gall

COSTIER, -Ă adj. (Mar.) De coastă, în legătură cu țărmul. ◊ Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. [Pron. -ti-er. / după fr. côtier].

COSTIER, -Ă adj. (mar.) de coastă. ♦ navă ~ă = navă care face curse de-a lungul coastelor. (după fr. côtier)

costier, -ă adj. (mar.) De coastă ◊ „Înseamnă, deci, că în antichitate [...] conturul franjurat al țărmurilor se păstra astfel încât corăbierii puteau practica în relativă siguranță navigația costieră.” Mag. 11 VIII 73 p. 2. ◊ „În anul 1983 a fost construită și prima navă de pescuit costier la Marea Neagră [...]” R.l. 28 II 84 p. 1 (după fr. côtier; DEX, DN3)

Ortografice DOOM

costier (desp. -ti-er) adj. m., pl. costieri; f. costieră, pl. costiere

costier (-ti-er) adj. m., pl. costieri; f. costieră, pl. costiere

costier adj. m. (sil. -ti-er), pl. costieri; f. sg. costieră, pl. costiere

Intrare: costier
costier adjectiv
  • silabație: cos-ti-er info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • costier
  • costierul
  • costieru‑
  • costieră
  • costiera
plural
  • costieri
  • costierii
  • costiere
  • costierele
genitiv-dativ singular
  • costier
  • costierului
  • costiere
  • costierei
plural
  • costieri
  • costierilor
  • costiere
  • costierelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

costier, costierăadjectiv

  • 1. În (sau din) regiunea coastei, în legătură cu țărmul marin. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN DCR2
    • format_quote Înseamnă, deci, că în antichitate [...] conturul franjurat al țărmurilor se păstra astfel încât corăbierii puteau practica în relativă siguranță navigația costieră. Mag. 11 VIII 73 p. 2. DCR2
    • format_quote În anul 1983 a fost construită și prima navă de pescuit costier la Marea Neagră [...] R.l. 28 II 84 p. 1. DCR2
    • 1.1. Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.