15 definiții pentru ambiant
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMBIANT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în jur, în apropiere, înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Din fr. ambiant.
AMBIANT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în jur, în apropiere, înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Din fr. ambiant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ambiant, ~ă a [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: fr ambiant] 1 Înconjurător. 2 (Îs) Atmosferă ~ă Atmosfera în care trăim.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AMBIANT adj. Care înconjoară, înconjurător: fluid ~; mediu ~; 📻 aer ~, aerul care împresoară un corp, cu care acesta este în atingere peste tot sau mai pe toată suprafața sa [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMBIANT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în. jur, în apropiere; înconjurător. Mediu ambiant. Atmosferă ambiantă. – Pronunțat: -bi-ant.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMBIANT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în jur, în apropiere; înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Fr. ambiant.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMBIANT, -Ă adj. Înconjurător, din apropiere, vecin, din jur. [Pron. -bi-ant. / < fr. ambiant, cf. lat. ambire – a înconjura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMBIANT, -Ă adj. (despre mediu, atmosferă) înconjurător. (< fr. ambiant, lat. ambiens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMBIANT ~tă (~ți, ~te) Care se află în jur; din apropiere; înconjurător. [Sil. -bi-ant] /<fr. ambiant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ambiant a. care înconjoară: mediu ambiant.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ambiant (desp. -bi-ant) adj. m., pl. ambianți; f. ambiantă, pl. ambiante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ambiant (-bi-ant) adj. m., pl. ambianți; f. ambiantă, pl. ambiante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ambiant adj. m. (sil. -bi-ant), pl. ambianți; f. sg. ambiantă, pl. ambiante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ambiant.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AMBIANT adj. înconjurător, (livr.) ambiental. (Mediul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AMBIANT adj. înconjurător. (Mediul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: am-bi-ant
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ambiant, ambiantăadjectiv
- 1. Care se găsește în jur, în apropiere. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DNsinonime: ambiental vecin înconjurător
- Mediu ambiant. DLRLC
- Atmosferă ambiantă = atmosfera în care trăim. MDA2
-
etimologie:
- ambiant DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN
- ambiens MDN '00