34 de definiții pentru vale

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VALE, văi, s. f. 1. Formă negativă de relief, formată prin acțiunea unei ape curgătoare sau a unui ghețar. ◊ (Bis.) Valea plângerii (sau a lacrimilor) = Pământul considerat ca loc al suferințelor și al durerii, în raport cu cerul. Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. ◊ Loc. adv. La vale = la coborâș; în jos; în josul apei. De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). ◊ Expr. (Fam.) A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleacă! plecați (imediat)! 2. (Reg.) Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. – Lat. vallis.

vale2 [At: PSALT. 114 / G-D: sg și: (îrg) ~i, (reg) vălii, velii / Pl: văi, (reg) văli, veli / E: ml vallis] 1 sf Formă de relief, îngustă și alungită, cu altitudini mai joase decât regiunile înconjurătoare și deschisă în aval, care este străbătută (permanent sau temporar) de o apă curgătoare. 2 sf (Pex) Regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare). 3 sf (Bis; îs) ~a plângerii (sau ~a lacrimilor, ~a plângerilor, ~ a plângerii, ~ a plângerilor, ~ a lacrimilor, înv, ~ de plângere) Pământul (considerat ca loc al suferințelor și al durerii). 4 sf (În basme; îas) Loc al suferințelor unde domnește plânsul și jalea. 5 sf (Bis; înv; îs) ~a judecății Locul judecății de apoi. 6 sf (Mtp; îs) Ceea ~ Viața de după moarte. 7 sf (Îlav; mai ales pe lângă verbe de mișcare) La ~ (sau, reg, în ~) În sensul coborâșului. 8 sf (Îal) În jos. 9 sf (Îal) În direcția în care curge o apă. 10 sf (Îal; reg șîf în ~) Spre pământ. 11 sf (Asr; îal; șîf mai la ~) În continuare (într-un text). 12 sf (Îla) De la ~ (sau din ~) Care se află într-o regiune joasă. 13 sf (Îal) Care este situat mai departe (în sensul coborârii). 14 sf (Îal; reg șîf din ~) Care se află în partea de jos. 15 sf (Asr; îal; șîf de mai la ~) Care urmează (într-un text). 16 sf (Fam; îe) A lua (pe cineva sau, rar, ceva) la ~ A ironiza. 17 sf (Pop; rar; îe) A merge la ~ A decădea. 18 sf (Pfm; îe) Dă la deal, dă la ~ Încearcă toate posibilitățile. 19 sf (Pop; îe) Ce mai la deal, la ~ (sau, rar, ce tot la deal, la ~) Se spune în situațiile când este inutil a mai discuta Si: ce mai încoace, încolo. 20 sf (Îae) Se spune în situațiile când trebuie vorbit deschis, fără ocolișuri. 21 sf (Îvp; îlpp) La (sau de) ~ de ... sau de la (ori de din) ~ de ... Mai jos ... 22 sf (Îal) Mai departe de ... 23 sf (Fam; îe) A(-și) lua ~a A pleca (în fugă) (de undeva). 24 sf (Îae) A-și lua câmpii. 25 i (Fam; art) Pleacă! 26 sf (Pfm; îc) Calea-~a Treacă-meargă. 27 sf (Îac) Mai merge. 28 sf (Îe) Ce mai calea-~a Ce mai încolo și încoace. 29 sf (Reg; îe) Și pe deal, și pe ~ Indiferent cum. 30 sf (Ban; îe) Până-n deal, în ~ Până una-alta. 31 sf (Reg) Prăpastie. 32 sf (Îvp) Apă curgătoare. 33 sf (Îvp) Albia unei ape curgătoare. 34 sf (Înv; îe) A trage (pe cineva) în ~ A uda (pe cineva) într-o apă curgătoare de Paști (sau de Bobotează), ca ritual de fertilitate sau de purificare. 35 sf (Pop; îe) A fi ~ A fi rece. 36 av (Fig; mai ales pe lângă verbe de mișcare) În cantitate mare. 37 sf (Trs) Pârâul morii. 38 sf (Trs) Braț (al unui râu).

vale1 i [At: BARIȚIU, C. VI, 101 / E: lat vale (Imt al lui valere)] (Ltî) Cuvânt folosit ca formulă de salut, la încheierea unei scrisori.

vale1 interj. (înv.) Cuvînt folosit ca formulă de salut, la încheierea unei scrisori. • /<lat. vale, imper. al lui valēre.

VALE, văi, s. f. 1. Depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare; regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare). ◊ (În limbajul biblic) Valea plângerii (sau a lacrimilor) = pământul (considerat ca loc al suferințelor și al durerii). ◊ Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. ◊ Loc. adv. La vale = la coborâș; în jos; în josul apei. De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). ◊ Expr. (Fam.) A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleacă! plecați (imediat)! 2. (Reg.) Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. – Lat. vallis.

VALE, văi, s. f. 1. Depresiune, adîncitură alungită, străbătută permanent sau vremelnic de o apă curgătoare; p. ext. regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur și udată de o apă curgătoare. Văile tupilate întunecau priveliștea cu atîtea pete imense de umbră viorie. HOGAȘ, M. N. 132. Noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi. COȘBUC, P. I 282. Cînd chiuie o dată, se cutremură pămîntul, văile răsună. CREANGĂ, P. 54. Multe dealuri coborîră Pînă-n valea cea-nverzită De-un rîu limped răcorită. ALECSANDRI, P. P. 165. ◊ Loc. adv. La vale = la coborîș; în jos. Tata a luat-o la vale. PAS, Z. I 240. Alt om venea dinspre tîrg cu un car nou... pe care-l trăgea cu minele singur la vale. CREANGĂ, P. 40. Pe-un picior de plai. Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei Cu trei ciobănei. ALECSANDRI, P. P. 1; în josul apei. Mă uitai pe Olt la vale, Văzui mîndra pe cărare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 242. De vale = (în) jos, la capătul coborîșului, acolo unde începe valea. Se opriră de vale, lîngă rîul înghețat și șezură pe o salcie trînlită. GALACTION, O. I 415. Mai de vale sau de vale de... = mai încolo, mai departe (în sensul coborîrii). Fetele nălbesc pînza, mai de vale, între sălcii. VLAHUȚĂ, R. P. 65. Curtea banului Ghica începea din capătul despre apus al podului gîrlei, de vale de Zlătari. GHICA, la CADE. ◊ Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. În cîteva foi răzlețe... găsim rîndurile de mai la vale. CARAGIALE, O. III 197. O voi primi bucuros ca un pas înainte, dar tot iinzînd mai la vale. GHICA, A. 571. ◊ Expr. A da la deal, la vale v. da3 (II 4). Greu la deal și greu la vale v. greu3 (III 2). Ce mai la deal, la vale v. deal (1). A lua (pe cineva) la vale v. lua (V). Calea-valea v. cale (I 1). A-și lua valea = a pleca, a fugi de undeva; a-și lua cîmpii. Îmi iau valea, să știi! PAS, L. 1 199. (În limbaj biblic) Valea plîngerii (sau a lacrimilor) = pămîntul (considerat ca loc de suferință în timpul vieții pămîntești). Și-i spuseră că acea vale se numea valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8. (Cu parafrazarea construcției) Din lumi astrale. Magia înfășurătoare Coprinde în a ei splendoare A plîngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27. Mai la vale = mai ieftin. Mai la vale s-o scoață de loc nu pot. PANN, P. V. II 62. ◊ (În corelație cu munte, exprimînd ideea «din toate direcțiile», «în toate părțile»). Astăzi, are să s-adune tot poporul de prin munți și de prin văi, ca să meargă sus, la Cetatea Neamțului. ALECSANDRI, T. II 8. Și din munte, și din vale Zvon de glasuri cuvînta: «Să trăiești, măria-ta!». id. P. I 109. (Cu schimbarea construcției) A miroase-a flori mărunte, De pe vale, de la munte! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 36. ◊ Fig. Eu n-oi mai fi în valea vieții. SADOVEANU, N. F. 30. Colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos. EMINESCU, O. I 132. 2. Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. Eu, Pinteo, de-oi cînta... văi adînci s-or turbura. BIBICESCU, P. P. 318. Frunzuliță, iacă, iacă, dealu-i gol și valea-i sacă. HODOȘ, P. P. 80. Că nu curge ceea vale, Să mă pot spăla de jale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 217. ◊ (În comparații și metafore) Se tăiară de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31. Și m-a mușcat foarte tare, Că mergea sîngele vale. MARIAN, S. 77. Curg lacrimi părău și vale. HODOȘ, P. P. 229.

vale f. 1. spațiu între doi munți; la vale, coborând muntele în jos, mai departe: ce mai la deal la vale? pentru ce atâta zăbavă sau șovăire? 3. fig. valea lacrimilor, pământul, în raport cu cerul. [Lat. VALLIS]. V. calea-valea.

vále f., pl. văĭ (lat. vallis, it. sp. pg. valle, pv. fr. val). Mare adîncătură între munțĭ orĭ între dealurĭ: văile Carpaților, valea Dunăriĭ. Pripor, scoborîș: încet cu calu, c’aicĭ e vale. Vale a lacrămilor, a plîngeriĭ, regiune a nenorociriĭ față de alta maĭ fericită (de ex., față de paradis). La vale, în scoborîre (pe un drum de uscat orĭ pe un rîŭ): e ușor de mers la vale, plutele merg pe Siret la vale pînă la Galațĭ. Maĭ jos de: Galațiĭ sînt la vale de Brăila. De vale, V. devale. Calea-valea, așa maĭ merge, se poate, e admisibil: să mă duc călare, calea valea. Dar pe jos, e greŭ! Ce maĭ la deal, la vale? ce să maĭ perdem timpu, ce să maĭ vorbim în zadar: Ce maĭ la deal la vale: pune masa!Greŭ la deal, răŭ la vale, e greŭ și așa, și așa. A lua la vale (după un vechĭ obiceĭ de a duce pe cineva la rîŭ și a-l muĭa în apă), a lua de sus, a lua în rîs, a considera inferior: nu te lăsa să te ĭa la vale!

Bolintin (din Vale) n. sat în județul Ilfov; locul natal al lui Bolintineanu; 1350 loc.

Gura-Văii f. numită și Golul sau Insula Banului, cea mai însemnată insulă a Dunării în jud. Mehedinți, importantă pentru apărarea defileului Vârciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate în Mehedinți cu o carieră de gresie calcaroasă, cea mai bună piatră de construcțiune din țară.

Hațeg (Hátzeg) n. 1. (Muntele) porțiune a Carpaților cu piscul Retezatul; 2. (Valea), șes frumos spre N. de muntele cu acelaș nume, udat de râul Streiu; 3. orășel ardelenesc pe Streiu: 2598 loc. (dintre cari 1996 români).

Răsboieni pl. 1. sau Valea-Albă, sat în jud. Neamțu, cu 3200 loc., celebru prin victoria lui Ștefan cel Mare asupra Turcilor (1476); 2. mânăstire zidită după repurtarea acestei victorii.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vale s. f., art. valea, g.-d. art. ii; pl. văi

vale s. f., art. valea, g.-d. art. văii; pl. văi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VALE s. 1. (GEOGR.) (prin nord-estul Olt.) sască, (înv.) zăpodie. (O ~ largă între munți.) 2. v. bazin. 3. (GEOL., GEOGR.) vale glaciară = trog.

VALE s. v. albie, curs, matcă, vad.

VALE s. 1. (GEOGR.) (prin nord-estul Olt.) sască, (înv.) zăpodie. (O ~ largă între munți.) 2. (GEOGR.) bazin. (~ Dunării.) 3. (GEOL., GEOGR.) vale glaciară = trog.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vale (văi), s. f.1. Depresiune. – 2. Luncă, bazin. – 3. Rîu, curent. – 4. Partea de jos. – Mr. vale, megl. vali, istr. vǫle. Lat. vallis (Pușcariu 1854; REW 9134), cf. it., sp., port. valle, fr. val, cat. vall.Der. devale, adv. (în jos, în partea joasă a unei văi sau a unei regiuni muntoase), cf. fr. dévaler, cat. devall; văios, adj. (plin de văi și rîpe); văiugă, s. f. (Mold. vale); vălcea (var. vîlcea, vîlcel), s. f. (vale mică; pîrîu), cu suf. dim. -cea (Pușcariu 1853; Iordan, Dift., 59 și Candrea, din lat. vallĭcĕlla); vălean, s. m. (locuitor al unei regiuni joase). – Din rom. provin bg. válog (Capidan, Raporturile, 234), sb. vala.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VALE. Subst. Vale, vălicică (dim.), vălișoară, vîlcea, vîlcică, vîlcelușă (dim.), vîlcicuță (dim.), vîlcioară, vîlcel, canion; oreav (reg.); hududoi (reg.), văiugă (reg.); depresiune; căldare, cazan; defileu, cheie, pas, trecătoare, strimtoare, strungă (pop.). Dolină, ponor (pop.). Adîncitură, scufundătură. Prăpastie, hău, abis, genune (livr.). Vb. A coborî, a merge la vale. Adv. În vale, jos; la vale, în jos; de vale. V. adîncime, coborîre, groapă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

vale, văi s. f. Adâncitură de teren alungită, creată de acțiunea apelor curgătoare, considerată în multe mitologii ca simbol al belșugului. ◊ Valea plângerii (a iadului sau a lacrimilor) = a) Gheena; b) (în basmele românești) loc de chinuri sau zonă tabu care desparte lumea umană de lumea zânelor, teritoriu dominat de zâna Tinerețe fără bătrânețe; c) (în scrierile bisericești) Pământul (considerat ca loc al suferințelor și al durerii). – Din lat. vallis.

BOLINTIN-VALE, com. în jud. Giurgiu, pe stg. Argeșului, la 25 km V de București; 12.082 loc. (1991). Ateliere de conf. metalice, tricotaje, reparații auto, tăbăcărie. Complex de valorificare și industrializare a legumelor și fructelor. Prima atestare documentară datează din perioada 1426-1450. Biserică (1832, cu refaceri ulterioare), conacul Bălăceanu, monumentul funerar al lui D. Bolintineanu, realizat de C. Storck. Declarat oraș în 1989.

COSTEȘTII DIN VALE, com. în jud. Dîmbovița; 3.756 loc. (1991).

DRAGOMIREȘTI-VALE, com. în Sectorul Agricol Ilfov, pe Dâmbovița; 4.017 loc. (1995).

GURA VĂII, com. în jud. Bacău, pe Tazlău; 5.572 loc. (1995). Expl. de petrol. Până în 1965 s-a numit Râpile. Biserica de zid cu dublu hram, Adormirea Maicii Domnului și Sf. Ștefan (1750) și biserica de lemn Sf. Nicolae (1781), în satul Gura Văii.

SEGARCEA-VALE, com. în jud. Teleorman, situată în V C. Boian, pe stg. Oltului și pe cursul inf. al râului Sâi; 3.587 loc. (2005). Stație de c. f. Primăria (1900) în satul S.-V.

SILICON VALLEY (VALEA SILICIULUI), reg. în California central-vestică, între San José și Palo Alto, cunoscută, după 1980, pentru corporațiile industriale de înaltă tehnologie în electronică și computere.

STÂNA DE VALE, stațiune climaterică și de odihnă, situată în raza com. Budureasa, jud. Bihor, într-o depresiune înconjurată de culmile m-ților Vlădeasa și Pădurea Craiului, la 1.102 m alt. Climat tonic și izvor cu apă minerală feruginoasă. Stațiunea este recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a unor afecțiuni endocrine și respiratorii, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și intelectual, a anemiilor, rahitismului și tulburărilor de creștere la copii. Teleferic. Păstrăvărie.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și lua valea expr. a pleca, a fugi de undeva.

valea! interj. (vulg.) pleacă!, fugi!

Intrare: vale
substantiv feminin (F121)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vale
  • valea
plural
  • văi
  • văile
genitiv-dativ singular
  • văi
  • văii
plural
  • văi
  • văilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vale, văisubstantiv feminin

  • 1. Formă negativă de relief, formată prin acțiunea unei ape curgătoare sau a unui ghețar. DEX '09
    antonime: deal diminutive: văișoară vălicică augmentative: văloaie
    • format_quote Văile tupilate întunecau priveliștea cu atîtea pete imense de umbră viorie. HOGAȘ, M. N. 132. DLRLC
    • format_quote Noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi. COȘBUC, P. I 282. DLRLC
    • format_quote Cînd chiuie o dată, se cutremură pămîntul, văile răsună. CREANGĂ, P. 54. DLRLC
    • format_quote Multe dealuri coborîră Pînă-n valea cea-nverzită De-un rîu limped răcorită. ALECSANDRI, P. P. 165. DLRLC
    • format_quote figurat Eu n-oi mai fi în valea vieții. SADOVEANU, N. F. 30. DLRLC
    • format_quote figurat Colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
    • diferențiere Depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare. DEX '98 DLRLC
      • diferențiere prin extensiune Regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare). DEX '98 DLRLC
    • 1.1. (termen) bisericesc Valea plângerii (sau a lacrimilor) = Pământul considerat ca loc al suferințelor și al durerii, în raport cu cerul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și-i spuseră că acea vale se numea valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
      • format_quote (Cu parafrazarea construcției) Din lumi astrale. Magia înfășurătoare Coprinde în a ei splendoare A plîngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27. DLRLC
    • 1.2. (În corelație cu munte, exprimând ideea «din toate direcțiile», «în toate părțile»). DLRLC
      • format_quote Astăzi, are să s-adune tot poporul de prin munți și de prin văi, ca să meargă sus, la Cetatea Neamțului. ALECSANDRI, T. II 8. DLRLC
      • format_quote Și din munte, și din vale Zvon de glasuri cuvînta: «Să trăiești, măria-ta!». ALECSANDRI. P. I 109. DLRLC
      • format_quote (Cu schimbarea construcției) A miroase-a flori mărunte, De pe vale, de la munte! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 36. DLRLC
    • 1.3. familiar articulat (Cu valoare de interjecție) Pleacă! plecați (imediat)! DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În cîteva foi răzlețe... găsim rîndurile de mai la vale. CARAGIALE, O. III 197. DLRLC
      • format_quote O voi primi bucuros ca un pas înainte, dar tot tinzînd mai la vale. GHICA, A. 571. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială La vale = la coborâș; în jos; în josul apei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tata a luat-o la vale. PAS, Z. I 240. DLRLC
      • format_quote Alt om venea dinspre tîrg cu un car nou... pe care-l trăgea cu mînele singur la vale. CREANGĂ, P. 40. DLRLC
      • format_quote Pe-un picior de plai. Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei Cu trei ciobănei. ALECSANDRI, P. P. 1. DLRLC
      • format_quote Mă uitai pe Olt la vale, Văzui mîndra pe cărare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 242. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Se opriră de vale, lîngă rîul înghețat și șezură pe o salcie trîntită. GALACTION, O. I 415. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Mai de vale sau de vale de... = mai încolo, mai departe (în sensul coborârii). DLRLC
      • format_quote Fetele nălbesc pînza, mai de vale, între sălcii. VLAHUȚĂ, R. P. 65. DLRLC
      • format_quote Curtea banului Ghica începea din capătul despre apus al podului gîrlei, de vale de Zlătari. GHICA, la CADE. DLRLC
    • chat_bubble familiar A-și lua valea = a fugi (de undeva); a-și lua câmpii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fugi pleca
      • format_quote Îmi iau valea, să știi! PAS, L. 1 199. DLRLC
    • chat_bubble A da la deal, la vale. DLRLC
    • chat_bubble Greu la deal și greu la vale. DLRLC
    • chat_bubble Ce mai la deal, la vale. DLRLC
    • chat_bubble Ce mai la deal, la vale. DLRLC
    • chat_bubble A lua (pe cineva) la vale. DLRLC
    • chat_bubble Calea-valea. DLRLC
    • chat_bubble Mai la vale = mai ieftin. DLRLC
      • format_quote Mai la vale s-o scoață de loc nu pot. PANN, P. V. II 62. DLRLC
  • 2. regional Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu, Pinteo, de-oi cînta... văi adînci s-or turbura. BIBICESCU, P. P. 318. DLRLC
    • format_quote Frunzuliță, iacă, iacă, dealu-i gol și valea-i sacă. HODOȘ, P. P. 80. DLRLC
    • format_quote Că nu curge ceea vale, Să mă pot spăla de jale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 217. DLRLC
    • format_quote În comparații și metafore: DLRLC
      • format_quote Se tăiară de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31. DLRLC
      • format_quote Și m-a mușcat foarte tare, Că mergea sîngele vale. MARIAN, S. 77. DLRLC
      • format_quote Curg lacrimi părău și vale. HODOȘ, P. P. 229. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.