17 definiții pentru reflex (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REFLEX, -Ă, reflecși, -xe, adj., s. n. I. Adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. ◊ Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ P. gener. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. S. n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. Fig. Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex.

REFLEX, -Ă, reflecși, -xe, adj., s. n. I. Adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. ◊ Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ P. gener. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. S. n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. Fig. Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex.

reflex, ~ă [At: DESEN ARH. 12/18 / S și: ~ecsă af / Pl: ~cși, ~e, (rar) ~uri sn / E: lat reflexus, fr réflex, ger Reflex] 1 a (Înv; d. unde luminoase sau sonore) Care suferă o reflexie (1). 2 a (Înv; d. frunze, petale etc.) întors în afară Si: răsfrânt (1). 3 a (Fzl) Produs în mod spontan, independent de voință. 4-5 sn, a (Șîs act ~) (Reacție motorie, secretorie etc. a organismului animal sau uman la o modificare a mediului extern sau intern) care reprezintă un act fundamental al sistemului nervos. 6 sn (Îs) ~ necondiționat Act reflex (4) înnăscut. 7 a (Îs) ~ condiționat Act reflexdobândit în cursul vieții. 8 a (Pgn) Care reprezintă o reacție imediată, spontană. 9 sn Rază reflectată. 10 sn Strălucire. 11 sn (Fig) Oglindire a unei stări de lucruri, a unui fenomen, a unei stări sufletești etc. Si: (înv) reflect (2).

REFLEX2, -Ă, reflecși, -xe, adj. (Fiziol.; despre acte, mișcări ale organismului) De natura reflexului; produs în mod spontan, independent de voință. Mișcare reflexă.Natura reflexă a fenomenului este mascată de prezența celui de al doilea factor, căldura. PARHON, O. A. I 315. ◊ Act reflex (și substantivat, n.) = răspuns secretor sau motor dat de organism la acțiunea unui excitant; (în sens curent), reacție bruscă și automată a organismului la anumiți excitanți.

REFLEX s.n. 1. Rază reflectată; sclipire. 2. (Fig.) Oglindire, reflectare. 3. Reacție adecvată a organismului față de un excitant, care se produce pe cale nervoasă, fără intervenția voinței. ♦ Act fundamental al sistemului nervos prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu, precum și cele dintre diferitele părți ale organismului. ◊ Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp. // adj. 1. Produs prin reflex (1); de natura reflexului (1). 2. Reflect. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. réflexe, cf. lat. reflexus].

REFLEX1, -Ă I. adj. 1. produs în mod spontan; de natura reflexului (II, 1). 2. reflect. II. s. n. 1. rază reflectantă; sclipire, strălucire. 2. (fig.) oglindire, reflectare. 3. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu. (< fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex)

REFLEX1 ~xă (~cși, ~xe) Care se produce în mod spontan; produs fără participarea voinței. Mișcare ~xă. /<fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex

reflex a. 1. Fiz. care se face prin reflexiune; 2. care se face fără conștiință: mișcare reflexă. ║ n. reflexiunea luminei sau a colorii.

*refléx, -ă adj. (lat. reflexus, îndoit înapoĭ; fr. réflexe. V. circumflex). Fiz. Produs pin reflexiunea luminiĭ: viziune reflexă. Fiziol. Produs fără voĭe printr’o excitare organică: mișcare reflexă (ca strănutu, sughițu ș. a.). Cuvinte reflexe, cuvinte rezultate din impresiunea produsă asupra ochĭuluĭ, ca cocoloș, gogoneț ș. a. (V. imitativ). Reflex s. n., pl. urĭ și e (lat. reflexus, it. riflesso, fr. reflet). Rază luminoasă orĭ colorată reflectată maĭ slab pe un corp: acest negru are reflexurĭ albăstruĭ (bate în albastru). Fig. Reproducere maĭ slabă, urmă, rest, ecoŭ: reputațiunea luĭ nu e de cît un slab reflex al gloriiĭ tatăluĭ luĭ. V. machinal.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reflex1 (desp. re-flex) adj. m., pl. reflecși; f. refle, pl. reflexe

reflex1 (re-flex) adj. m., pl. reflecși; f. reflexă, pl. reflexe

reflex adj. m. (sil. -flex), pl. reflecși; f. sg. reflexă, pl. reflexe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REFLEX s., adj., adv. 1. s. v. oglindire. 2. adj. v. automat. 3. adv. v. automat.

REFLEX adj. v. îndoit, întors, răsfrânt, revolut.

reflex adj. v. ÎNDOIT. ÎNTORS. RĂSFRÎNT. REVOLUT.

REFLEX s., adj., adv. 1. s. oglindire, proiectare, răsfrîngere, reflectare, (înv.) reflect. (~ în apă a stelelor.) 2. adj. automat, automatic, inconștient, instinctiv, mașinal, mecanic. (Gest, act ~.) 3. adv. automat, automatic, inconștient, mașinal, mașinalicește, mecanic, (înv.) mecanicește. (Merge, reacționează ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REFLÉX, -Ă (< lat., fr., germ.) adj., s. n. I. 1. Adj. Produs în mod spontan, independent de voință. 2. S. n. (BIOL.) Reacție (motorie, secretorie etc.) adecvată și constantă a organismului animal sau uman la o modificare a mediului extern sau intern și care constă într-un răspuns imediat și involuntar al organismului la o excitație particulară (ex. r. pupilar, r. salivar); reprezintă un act fundamental al sistemului nervos, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu, precum și cele dintre diferitele părți ale organismului. Mecanismul unui r. se realizează pe calea arcului reflex. R. se pot manifesta prin reacții motorii (mișcări musculare) sau prin reacții vegetative (vasculare, secretorii ș.a.). R. a fost conceput de Descartes, denumit de anatomistul englez Th. Willis (1664) și experimental inițial de R. Whytt (1782). Noțiunea de r. a fost extinsă la activitatea superioară a sistemului nervos central de fiziologul rus I.M. Secenov. ◊ R. condiționat = r. dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un r. înnăscut (ex. salivația la auzul unui sunet care precede administrarea hranei). A fost descoperit în 1897 și studiat sistematic de I.P. Pavlov. R. necondiționat = reflex înnăscut. 3. Adj. (Despre un fenomen fiziologic) care are natura unui r. (I 2), care se bazează pe reflexe. II. S. n. Lucire, strălucire. ♦ Oglindire, reflectare.

Intrare: reflex (adj.)
reflex1 (adj.) adjectiv
  • silabație: re-flex info
adjectiv (A5)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reflex
  • reflexul
  • reflexu‑
  • refle
  • reflexa
plural
  • reflecși
  • reflecșii
  • reflexe
  • reflexele
genitiv-dativ singular
  • reflex
  • reflexului
  • reflexe
  • reflexei
plural
  • reflecși
  • reflecșilor
  • reflexe
  • reflexelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reflex, refleadjectiv

  • 1. fiziologie (Despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mișcare reflexă. DLRLC
    • format_quote Natura reflexă a fenomenului este mascată de prezența celui de al doilea factor, căldura. PARHON, O. A. I 315. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat neutru Act reflex = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. prin generalizare Care reprezintă o reacție imediată, spontană. DEX '09 DEX '98
  • 2. Reflect, revolut, răsfrânt, îndoit, întors. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.