opțiuni
  • info

11 definiții pentru revolut

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVOLUT, -Ă, revoluți, -te, adj. 1. Care și-a încheiat cursul; terminat, împlinit, îndeplinit. 2. (Bot.; despre unele părți ale plantelor) Răsfrânt, întors în afară, în jos. – Din fr. révolu, lat. revolutus. Cf. it. rivoluto.

REVOLUT, -Ă, revoluți, -te, adj. 1. Care și-a încheiat cursul; terminat, împlinit, îndeplinit. 2. (Bot.; despre unele părți ale plantelor) Răsfrânt, întors în afară, în jos. – Din fr. révolu, lat. revolutus. Cf. it. rivoluto.

revolut1, ~ă a [At: LOVINESCU, C. IV, 22 / Pl: ~uți, ~e / E: fr révolu, lat revolutus, -a, -um] Care și-a încheiat circuitul Si: sfârșit, terminat, (reg) gătat.

revolut2, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 267 / Pl: ~uți, ~e / E: lat revolutus cf fr révoluté] (D. unele părți ale plantelor) întors în afară (și în jos).

REVOLUT, -Ă adj. 1. Care și-a încheiat cursul, care s-a terminat; împlinit. 2. (Bot.; despre unele părți ale plantelor) Întors în afară, în jos. [Cf. fr. révolu, lat. revolutus].

REVOLUT, -Ă adj. 1. care și-a încheiat cursul; terminat. 2. (bot.; despre unele organe) răsucit în afară. (< fr. révolu, lat. revolutus)

REVOLUT ~tă (~ți, ~te) 1) livr. (despre perioade de timp) Care s-a scurs; care s-a încheiat; terminat; împlinit. Epocă ~tă. 2) (despre părți ale plantelor) Care este răsucit, întors în afară. Frunză ~tă. /<fr. révolu, lat. revolutus

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

revolut adj. m., pl. revoluți; f. revolută, pl. revolute

revolut adj. m., pl. revoluți; f. revolută, pl. revolute

revolut adj. m., pl. revoluți; f. sg. revolută, pl. revolute

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REVOLUT adj. (BOT.) îndoit, întors, răsfrânt, (înv.) reflex. (Frunză ~.)

REVOLUT adj. (BOT.) îndoit, întors, răsfrînt, (înv.) reflex. (Frunză ~.)

Intrare: revolut
revolut adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revolut
  • revolutul
  • revolutu‑
  • revolută
  • revoluta
plural
  • revoluți
  • revoluții
  • revolute
  • revolutele
genitiv-dativ singular
  • revolut
  • revolutului
  • revolute
  • revolutei
plural
  • revoluți
  • revoluților
  • revolute
  • revolutelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

revolut, revolutăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.