ploaie sf [At: PSALT, HUR. 123^v/15 / V: (reg) ~auă, plouă / Pl: ploi / G-D: ploii, (înv) ~iei / E: ml *plovia] 1 Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor de apă din atmosferă Si: (înv) plouare. 2 (Îe) După ~ manta Se spune despre un lucru, o situație etc. care vine cu întârziere, când nu mai este de folos. 3 (Îe) A-și întoarce umbrela dincotro vine ~ia A-și îndrepta atenția în direcția de unde vine o primejdie, o nenorocire. 4 (Reg; îs) ~ mocănească Ploaie (1) măruntă, de lungă durată. 5 (Îlav) Pe ~ În timp ce plouă. 6 (Îlav) În (sau sub) ~ În bătaia ploii (1). 7 (Fam; îs) Apă de ~ Se zice despre ceva lipsit de conținut, de temei. 8 (Fam; îas) Se spune despre un lucru lipsit de seriozitate. 9 (Fam; îe) A(-și) sau a-i aranja (cuiva) ~ile A(-și) crea condiții favorabile spre a obține ceva fără să merite. 10 (Fam; îae) A(-și) rezolva treburile, afacerile pe căi lăturalnice. 11 (Reg; îe) A căsca (sau a face) a ~ A fi cuprins de moleșeală, de lene Si: a picoti. 12 (Fam; îe) A lăsa (pe cineva) în ~ile lui A lăsa pe cineva în voia lui, în apele lui. 13 (D. cer, văzduh; îe) A se lumina a ~ A căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii (1). 14 (Prc) Picătură de ploaie (1). 15 (Pan; udp „pe” sau în genitiv; adesea prin exagerare) Cantitate mare de ceva care cade, se revarsă, vine pe neașteptate etc. 16 (Ast; îs) ~ de stele Apariție a unui mare număr de stele căzătoare venind din aceeași regiune a bolții cerești într-un mic interval de timp. 17 Alice mărunte pentru vânat animale mici și păsări.

PLOAIE, ploi, s. f. 1. Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă, provenite din condensarea vaporilor din atmosferă. După-amiază începu o ploaie măruntă, rece. REBREANU, R. I 172. Printre ramuri ploaia pică – Nici o creangă nu tresare. TOPÎRCEANU, B. 24. Începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28. ◊ (Metaforic) Miroase florile-argintii Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii, EMINESCU, O. I 179. ◊ Ploi putrede v. putred. (Familiar) Apă de ploaie = vorbe fără conținut, palavre. Ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. CAMIL PETRESCU, O. II 370. ◊ Loc. adv. (În legătură cu verbe care arată mișcarea) Pe ploaie = în timp ce plouă, sub bătaia ploii. Pe ploaie, ajunseră tîrziu după-amiază, la cel dintîi tîrg. SADOVEANU, O. VII 78. Gogu cu Eugenia plecară pe ploaie. REBREANU, R. I 173. (În legătură cu verbe care arată starea) În (sau Sub) ploaie = în bătaia ploii. Dormeam pe brazdă cu bruma pe noi, sub ploaie și vînt, și mîncam porumb fiert. MIHALE, O. 32. [Călăreții] stăteau zile și nopți în ploaie și glod, sub cerul încărcat de norii deși ce atîrnau pînă lîngă pămînt. GÎRLEANU, L. 33. 3. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «de») Ceea ce vine (cade, se revarsă) în cantitate mare, tumultuos. Într-o seară de toamnă i-a surprins pe plajă o ploaie de prepelițe. BART, E. 167. O ploaie de pumni și de cîlcîie căzură pe capu și spetele lui Vasile. BUJOR S.92. De sus o ploaie de raze cădea pe frunzele verzi. DUNĂREANU, CH. 134. O mare parte din ei au căzut sub o cumplită ploaie de gloanțe. ALECSANDRI, T. 1303. ◊ (Rar, cu determinarea în genitiv) Bat tina pe loc, în ploaia săgeților. DELAVRANCEA, O. II 194. ◊ Fig. O ploaie de priviri S-abat asupra frumuseții tale. TOPÎRCEANU, P. 69. I se păru... că o ploaie de fericire cade de sus pe sufletul său. GANE, N. I 144. 3. Alice mărunte (pentru vînat păsări și animale mici). Nu glumea cînd amenința că trage cu pușca. E adevărat că o încărca cu ploaie de vrăbii. SADOVEANU, M. C. 21. Omoară un urs năstrușnic și-l doboară cu pușca încărcată pentru prepelițe (numai cu ploaie, spune autorul!). GHEREA, ST. CR. I 271. Spuneai că ai tras odată cu ploaie într-însa și n-ai nimerit-o bine. CONTEMPORANUL, IV 302.

PLOAIE ploi f. 1) Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă. ◊ ~ cu bulbuci (sau bășici) ploaie mare și de scurtă durată. ~ ciobănească sau mocănească ploaie măruntă și deasă care, de obicei, ține mult. Pe ~ pe timp de ploaie. Vremea-i a ~ se spune despre un timp noros, prevestitor de ploaie. Apă de ~ a) apă rezultată din ploaie; b) vorbe goale; palavre; c) acțiuni neserioase. 2) fig. Ceea ce cade sau vine în cantitate mare. O ~ de flori se scuturau. ~ de sulițe. ◊ ~ de stele mulțime de stele căzătoare care se văd în aceeași parte a cerului. 3) Alice mărunte pentru vânatul păsărilor și al unor animale mici. [G.-D. ploii] /<lat. plovia

ploaie f. 1. apă ce cade din nori; 2. fig. ceeace cade, vine în mare cantitate: o ploaie de săgeți AL. sub ploaia gloanțelor OD. [Lat. PLUVIA].

ploáĭe f., pl. oĭ (lat. plŭvia, it. pioggia, pv. ploja, fr. pluie, sp. lluvia, pg. chuva). Apă care cade din nourĭ în formă de picăturĭ. Alice micĭ p. păsărele: pușcă încărcată cu ploaĭe. Fig. Ceĭa ce cade saŭ vine în mare cantitate: o ploaĭe de gloanțe, de banĭ.

ploauă sf vz ploaie

plouă sf vz ploaie

ploaie s. f., art. ploaia, g.-d. art. ploii; pl. ploi, art. ploile (desp. plo-i-)

ploaie s. f., art. ploaia, g.-d. art. ploii; pl. ploi, art. ploile (plo-i-)

ploaie s. f., art. ploaia, g.-d. art. ploii; pl. ploi

ploaie

ploaie, ploii gen. a.

MAMA-PLOAIE s. v. caloian.

PLOAIE ARTIFICIALĂ s. v. aspersiune.

RÂNDUNICĂ-DE-PLOAIE s. v. drepnea, lăstun-de-mal.

mama-ploaie s. v. CALOIAN.

rîndunică-de-ploaie s. v. DREPNEA. LĂSTUN-DE-MAL.

PLOAIE. Subst. Ploaie, ploicică (dim.), ploiță, ploișoară (rar); aversă, ploaie torențială, rupere de nori, potop, răpăială; bură, burniță, burnițeală, buroaică (rar), țîrîială. Grindină, piatră (pop.). Lapoviță, zloată. Pic, picătură strop. Pluviozitate. Plointe (reg.). Inundație. Fulgarin, fîș, impermeabil; umbrelă, umbreluță (dim.), ploier (reg.). Adj. Ploios, pluvios (livr.), burnițos; de ploaie, pluvial; plouat, ud, umed, umezit, leoarcă. Torențial. ’ Vb. A ploua, a cădea ploaie, a curge ploaie, a ploua cu găleata, a ploua ca din cofă, a se rupe norii; a ploua mărunt, a ploua ca prin sită, a ploua mocănește, a picura, a cerne, a bura, a burnița, a țîrîi; a inunda, a potopi (pop.). A bate grindina (piatra). V. apă, fenomene atmosferice.

mumulița ploii, păpușă, confecționată de către copii, din pământ sau cârpe, împodobită cu flori, lumânări și coji de ouă roșii; îngropată, este după trei zile dezgropată și azvârlită în apă. Textul este o invocație pentru ploaie, iar melodia un bocet* sau un fragment arhaic (alcătuit din câteva sunete), repetat până la terminarea textului poetic. Vechi rit de fertilitate, reminiscență a culturii stră-românești, m. a devenit astăzi, în unele sate din câmpia Dunării, joc de copii. V. caloianul; paparudă.

a aranja ploile expr. a face atmosferă favorabilă, a pregăti terenul în vederea unei anumite acțiuni

a strica ploile (cuiva) expr. a strica planurile (cuiva).

a-l apuca ploaia expr. (intl.) a fi surprins de poliție în flagrant delict

apă de ploaie expr. lipsit de consistență; lipsit de eficiență

ploaie cu bășici expr. ploaie torențială.

rahat în ploaie / pe băț expr. 1. lucru de calitate inferioară. 2. persoană insignifiantă.