pintenog² s [At: POLIZU / Pl: nct / E: cf pintoc] (Înv) Monedă care valora o jumătate de para³.

pintenog¹, ~oagă [At: LB / V: pantan~, păntan~, pântăn~, pen~, pintăn~, pintenoc, pintinog / Pl: ~ogi, ~oage / E: vsl *пѫтоногъ, bg патаног, pad pinten] 1 a (D. animale, spc cai) Care are pete de altă culoare, mai ales albe, de la genunchi în jos, în special în jurul gleznei, la unul sau mai multe picioare. 2 a (D. păsări, spc cocoși) Care are pinteni (10) Si: pintenat (6). 3 a (Rar; d. încălțăminte) Pintenat (1). 4 sm (Arg) Ofițer. 5 a (Îrg; fig; d. oameni) Răutăcios. 6 a (Îrg; fig; d. oameni) Obraznic. 7 sf Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina lânoasă, cu frunzele dințate și spinoase și cu florile galbene ca lămâia (Carthamus lanatus). 8 sf (Bot; reg) Șofrănaș (Carthamus tinctorius).

PINTENOG, -OAGĂ, pintenogi, -oage, adj. (Despre cai) Cu pete albe pe picioare. Toamne și ierni l-au plouat și l-au viscolit pe drumuri, alături de iepușoara lui țintată-n frunte, pintenoagă la piciorul drept de dinainte. CAMILAR, N. I 21. Toți erau cu ochii ațintiți asupra străinului care venea furtunos pe calu-i roib, pintenog la trei picioare. SADOVEANU, O. I 488. Ce mîndru era, măre! Și cît de bine îi ședea călare pe bidiviul său cel roib și pintenog! FILIMON, C. 300. ◊ (Rar, despre alte animale) Țăranul trecuse podul de lemn, în locul de unde sacagiii își umpleau sacalele cu apă, trăgînd după el vaca slabă și pintenoagă. PAS, L. I 135. În timpul nopții o vacă mare bălțată fătase un vițel roșu, pintenog. BART, S. M. 84. ♦ (Substantivat) Cal cu pete albe pe picioare. Sub copita pintenogului, pietrele scăpărau, apele clocoteau, pulberea în sus se înălța, ODOBESCU, S. III 179.

PINTENOG ~oagă (~ogi, ~oage) și substantival 1) (despre unele animale, în special despre cai) Care are pete de culoare albă în regiunea pintenilor; cu pete albe în partea inferioară a picioarelor. 2) (despre păsări) Care are pinteni; cu pinteni. /<sl. pontonogu

pintenog a. se zice de un cal negru sau murg cu pete albe la glezne. [Cf. serb. PUTONOG, cal cu picior alb].

pintenóg, -oágă adj. (vsl. ponto-nogŭ, d. ponto, pedică, și noga, picĭor; sîrb. puto-nog, pintenog. V. coto-nog, nojiță). Cal pintenog, care are la picĭoare niște pete albe ca cum ar fi încălțat. Pintenoagă, o plantă din familia compuselor (kentrophýllum lanátum saŭ cárthamus lanátus). – În Trans. și păntănog, în Mold. pantanog. V. peag.

pantanog, ~oagă a vz pintenog¹ corectat(ă)

păntanog, ~oagă a vz pintenog¹

păntănog, ~oagă^[1] a vz pintenog¹

pântănog, ~oagă a vz pintenog¹

pentenog, ~oagă a vz pintenog¹ corectat(ă)

pintănog, ~oagă a vz pintenog¹ corectat(ă)

pintenoc, ~oacă a vz pintenog¹

pintinog, ~oagă a vz pintenog¹

pantanóg, V. pintenog.

păntănóg, V. pintenog.

pintenog adj. m., pl. pintenogi; f. pintenoagă, pl. pintenoage

pintenog adj. m., pl. pintenogi; f. pintenoagă, pl. pintenoage

pintenog adj. m., pl. pintenogi; f. sg. pintenoagă, pl. pintenoage

pintenog.

PINTENOG adj. v. pintenat.

PINTENOG adj. (rar) pintenat. (Cocoș ~.)

pintenog adj. v. PINTENAT.

PINTENOG adj. (rar) pintenat. (Cocoș ~.)

pintenog (pintenoagă), adj. – (Despre cai) Cu pete (albe) în jurul gleznei. Sl. pętonogŭ (Cihac, II, 228; Tiktin; Conev 83), din sl. pęto „piedică” și noga „picior”, cf. sb., cr. putonoga. – Der. pintenog, s. m. (cal cu pete pe glezne; fam., ofițer); pintenoagă, s. f. (oaie cu pete albe pe picioare; șofrănaș, Carthamus lanatus).

pintenog s.m. (înv.) monedă care valora o jumătate de para.

pintenog, -oagă, pintenogi, -oage, (pantanog), adj. – (ref. la cai) Cu semn alb la piciorul drept; cal însemnat (Bud, 1908); cu pete albe în jurul gleznei: „Pă care-i badea călare, / Pantanog la trei picioare” (Bilțiu, 2006: 154); „Pintenog la trei picioare / Și de unu-alină tare” (Bilțiu, 1990: 407). – Din sl. pontonogŭ (< ponto „piedică” și noga „picior”) (Scriban; Cihac, Tiktin, Conev, cf. DER; DEX, MDA).

pintenog, -oagă, (pantanog), adj. – (despre cai) Cu pete albe în jurul gleznei: „Pintenog la trei picioare / Și de unu-alină tare” (Bilțiu 1990: 407). – Din sl. petonogŭ (Cihac, Titkin, Conev cf. DER).

pantanog, adj. – v. pintenog („cal cu pete albe în jurul gleznei”).

pantanog, -oagă, (pintenog), adj. – (Ref. la cai) Cu semn alb la piciorul drept; cal însemnat (Bud 1908). – Din sl. pentonogŭ, din sl. peto „piedică” și noga „picior” (DER).