13 definiții pentru daică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DAICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din sb. dajka.

daică1 sf [At: MAIOR, P. 300/6 / V: gai~ / Pl: ~ici / E: scr dajka] 1 (Trs) Doică. 2 (Olt) Nană. 3 (Mun; Olt; pex) Țață. 4 (Olt; Mun) Iubită.

daică2 sfs [At: LEXIC REG. II, 125 / E: nct] (Buc; îe) A umbla cu ~a A cerși.

DAICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din scr. dajka.

DAICĂ s. f. (Regional) Dadă. Doi copilași cu chica ciuf... așteaptă cu ochii bleoșdiți să scoată daica Mitrana cartofii din spuză. DELAVRANCEA, S. 40. ◊ (În refrene, la vocativ, fără ca vorbitorul să se adreseze unei persoane anumite) Foicică peliniță, Daică, dăiculiță. TEODORESCU, P. P. 293. ◊ (Familiar, ca termen afectiv cu care o femeie se adresează unei persoane mai tinere; v. mamă, tată, maică. taică) Cînd te întorci, să bați, daică, în poartă. STANCU, D. 437.

daică f. dadă: daică Mitrana. [Scurtat din dădaică].

dáĭcă f., pl. ĭ și e (sîrb. dajka, dim. d. dada, dadă). Vest. Dadă: ce te mai osteneaĭ atîta, daĭcă? (CL. 1910, 5, 544).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

daică (reg.) (desp. dai-) s. f., g.-d. art. daicăi/daicii; pl. daici

daică (reg.) (dai-) s. f., g.-d. art. daicii/daicăi; pl. daici

daică s. f. (sil. dai-), g.-d. art. daicii/daicăi; pl. daici

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DAICĂ s. v. lele, leliță, mătușă, țață.

daică s. v. LELE. LELIȚĂ. MĂTUȘĂ. ȚAȚĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

DAICĂ, daici, s. f. (Olt., Munt.) 1. Gospodină, stăpîna casei. 2. Sora mai mare. (din sb. dajka, diminutiv al lui dadă; cf. dodă)

Intrare: daică
  • silabație: dai-că info
substantiv feminin (F48)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • daică
  • daica
plural
  • daici
  • daicile
genitiv-dativ singular
  • daici
  • daicii
  • daichii
  • daicăi
plural
  • daici
  • daicilor
vocativ singular
  • daică
  • daico
plural
  • daicilor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

daică, daicisubstantiv feminin

  • 1. regional Dadă, lele, leliță, mătușă, țață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Doi copilași cu chica ciuf... așteaptă cu ochii bleoșdiți să scoată daica Mitrana cartofii din spuză. DELAVRANCEA, S. 40. DLRLC
    • format_quote la vocativ (În refrene, fără ca vorbitorul să se adreseze unei persoane anumite) Foicică peliniță, Daică, dăiculiță. TEODORESCU, P. P. 293. DLRLC
    • 1.1. familiar Termen afectiv cu care o femeie se adresează unei persoane mai tinere. DLRLC
      • format_quote Cînd te întorci, să bați, daică, în poartă. STANCU, D. 437. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.