10 definiții pentru cumnată
Explicative DEX
CUMNAT, -Ă, cumnați, -te, s. m. și f. Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. ♦ (La pl.) Persoane (femei sau bărbați) înrudite în acest fel. – Lat. cognatus.
CUMNAT, -Ă, cumnați, -te, s. m. și f. Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. ♦ (La pl.) Persoane (femei sau bărbați) înrudite în acest fel. – Lat. cognatus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CUMNAT, -Ă, cumnați, -te, s. m. și f. Rudă prin alianță, considerată în raport cu soții și soțiile fraților și surorilor sale sau cu frații și surorile soției sale (și cu soții și soțiile acestora); termen de adresare între persoane cu acest grad de rudenie (adesea însoțit de numele persoanei respective). Ai pus și pentru cumnatu-meu Haralambie tacîm, mătușă Anghelină? SADOVEANU, N. F. ll. Mitrea a găsit acolo numai pe cumnata cea mică, Nastasia. SADOVEANU, M. C. 62. Trăia în pace și în liniște cu soția și cumnatele sale. ISPIRESCU, L. 8. Se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatu-său. CREANGĂ, P. 38.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMNAT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Fratele (soră) unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. /<lat. cognatus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cumnát, -ă s. (lat. cognatus, cognat, d. con-, împreună, și gnatus, natus, născut; it. cognato, pv. cunhat, sp. cuñado, pg. cunhado; alb. kunát. D. rom. vine rut. kumnát. V. nat). Fratele orĭ sora soțuluĭ orĭ soțiiĭ. V. tătăișă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
cumnată s. f., g.-d. art. cumnatei; pl. cumnate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cumnată s. f., g.-d. art. cumnatei; pl. cumnate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cumnată s. f., pl. cumnate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
cumnat Cuvîntul nu prezintă decit false probleme de formă, Pușcariu, DR, I (1921), p. 425, vede o dificultate în faptul că grupul mn s-a păstrat, pe cînd în mioară < *agnelliola și în miață < ignitia s-a redus la m. Trec cu vederea faptul că cele două etimologii sînt cel puțin discutabile (de ce avem nevoie să reconstruim un *agnelliola, nereprezentat nicăieri în altă parte, cînd mioară se poate explica foarte bine în romînește de la mia ? DLRM însă a mers și mai departe și a suprimat asteriscul), dar cum n-a observat Pușcariu că în exemplele alese grupul mn era muiat, pe cînd în cognatus era dur ? O problemă, se pune totuși, dar ea privește înțelesul. Cognatus în latinește însemna, după etimologie, „născut împreună”, apoi „rudă de sînge”. În latina tîrzie ajunge la înțelesul de „cumnat”, rudă prin alianță. Cum se explică această schimbare ? După știința mea, nimeni nu a încercat să o arate. Cred că de vină e influența lui compater, consocer. Cind compatres, consocri sînt colegi în calitate de tați, de socri, cognati pot deveni colegi în calitate de fii ai cuscrilor. Transformarea a trebuit să se petreacă la o dată destul de veche, căci în romînește cuvîntul a devenit curînd inanalizabil, prin nerecunoașterea cuvîntului nat, ceea ce explică și de ce prefixul a păstrat forma cum- (SLG, p. 471).
- sursa: GER (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
CUMNATĂ s. (pop.) tătăișă, (Transilv., Maram. și Ban.) șogoriță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUMNATĂ s. (pop.) tătăișă, (Transilv., Maram. și Ban.) șogoriță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cumnat, cumnațisubstantiv masculin cumnată, cumnatesubstantiv feminin
- 1. Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ai pus și pentru cumnatu-meu Haralambie tacîm, mătușă Anghelină? SADOVEANU, N. F. ll. DLRLC
- Mitrea a găsit acolo numai pe cumnata cea mică, Nastasia. SADOVEANU, M. C. 62. DLRLC
- Trăia în pace și în liniște cu soția și cumnatele sale. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
- Se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatu-său. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
- 1.1. Persoane (femei sau bărbați) înrudite în acest fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- cognatus DEX '09 DEX '98