17 definiții pentru coșarcă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COȘARCĂ, coșărci, s. f. (Reg.) Coș1Coșar1 + suf. -că.

COȘARCĂ, coșărci, s. f. (Reg.) Coș1Coșar1 + suf. -că.

coșarcă sf [At: ȘEZ. V, 59 / V: ~rgă (pl: ergi), ~șoar~ / Pl: ărci / E: mg kosárka] 1-2 (Reg) Coș3 (1-2). 3 Coș3 (1) mare, cu două toarte. 4 Unealtă din cercuri de alun legate cu tei, pentru adunatul paielor de la arie. 5 (Pes) Coș3 (10). 6 (Reg) Coșar1 (6). 7 Coș3 (30).

COȘARCĂ, coșărci, s. f. (Regional) Coș de nuiele împletite. Desculț, cu capul gol, Cocoran desfăcea păpușoi dintr-o coșarcă pusă la picioare. CAMILAR, TEM. 25. O fetiță... ducea o coșarcă cu pită pe cap. RETEGANUL, P. III 86. Am o coșarcă de alune și numai o nucă între ele (Stelele și luna). GOROVEI, C. 357.

COȘARCĂ ~ărci f. Coș mare împletit din nuiele. /coșar + suf. ~că

coșarcă f. Mold. bordeiu. [V. coșar].

coșárcă f., pl. e și ărcĭ (d. coșar 2, de unde vine și ung. kosárka, coșuleț). Est. Coș (paner) maĭ mare de purtat în braț orĭ în cap. Trans. Coșar, pătul. V. cotarcă, cotăriță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coșarcă (reg.) s. f., g.-d. art. coșărcii; pl. coșărci

coșarcă (reg.) s. f., g.-d. art. coșărcii; pl. coșărci

coșarcă s. f., g.-d. art. coșărcii; pl. coșărci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COȘARCĂ s. v. cămin, coș, coșar, horn, paner, pătul, porumbar.

COȘARCĂ s. (pop.) târnă, (reg.) târneață, târnog. (Duce marfa într-o ~.)

COȘARCĂ s. (pop.) tîrnă, (reg.) tîrneață, tîrnog. (Duce marfa într-o ~.)

coșarcă s. v. CĂMIN. COȘ. COȘAR. HORN. PANER. PĂTUL. PORUMBAR.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

coșarcă, coșerci, s.f. – Coș mare de nuiele, cu două toarte. ♦ (onom.) Coșarcă, Coșarca, nume de familie (9 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din coșar + suf. - (DEX); din magh. kosárka (MDA).

coșarcă, -șerci, s.f. – Coș mare cu două toarte. – Din magh. kosárka.

Intrare: coșarcă
coșarcă substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coșarcă
  • coșarca
plural
  • coșărci
  • coșărcile
genitiv-dativ singular
  • coșărci
  • coșărcii
plural
  • coșărci
  • coșărcilor
vocativ singular
plural
coșargă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșoarcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coșarcă, coșărcisubstantiv feminin

  • 1. regional Coș de nuiele împletite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Desculț, cu capul gol, Cocoran desfăcea păpușoi dintr-o coșarcă pusă la picioare. CAMILAR, TEM. 25. DLRLC
    • format_quote O fetiță... ducea o coșarcă cu pită pe cap. RETEGANUL, P. III 86. DLRLC
    • format_quote Am o coșarcă de alune și numai o nucă între ele (Stelele și luna). GOROVEI, C. 357. DLRLC
etimologie:
  • Coșar + sufix -că. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.