13 definiții pentru anume (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANUME adj. invar., adv. I. Adj. invar. Care se face, se spune etc. în mod special. O vorbă anume. II. Adv. 1. Cu numele de... ♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri, și anume: masculin, feminin și neutru. 2. Înadins, special; cu scopul. A venit anume pentru mine. 3. În mod precis, exact. Cât anume?A3 + nume.

anume [At: CORESI, EV. VII / V: (Buc) -mea, anome / E: a3 + nume] 1 av (Înv) (În legătură cu verbe ca a striga, a chema, a pomeni, a scrie, a cunoaște, a ști etc.) Cu numele. 2 av (Adesea precedat de și) Adică. 3 av Amănunțit. 4 av Exact. 5 av (Îlav) Mai ~ Chiar. 6 av (Îal) Tocmai. 7 av Cu intenția. 8 av Oare? 9 a Anumit.

ANUME adj. invar., adv. I. Adj. invar. Care se face, se spune etc. în mod special. O vorbă anume. II. Adv. 1. Cu nume de... ♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri, și anume: masculin, feminin și neutru. 2. Înadins, special; cu scopul. A venit anume pentru mine. 3. În mod precis, exact. Cât anume?A3 + nume.

ANUME1 adj. invar. 1. (Urmînd după substantivul determinat) Deosebit, special. Aceia își pun straie anume. SADOVEANU, N. F. 45. O să fiu fericită cînd voi putea scrie o vorbă anume. SADOVEANU, P. M. 65. 2. (Înaintea unui substantiv la pl.) Unii, anumiți, niște. Programului anunțat i s-au adus anume modificări.

ANUME1 adj. invar. Deosebit, special. O vorbă anume. – Din a3 + nume.

ANUME1 adj. invar. Care se face sau se spune în mod special. O vorbă ~. /a + nume

anúme adj. și pron. indefinit fix (d. nume și a 4). Numit, care se numește, cu numele de: un om anume (vechĭ și pre anume). Ion. Adv. În adins, cu intențiune: anume n’am venit. Vechĭ. Crezînd, închipuindu-țĭ: anume că este și el unul den Grecĭ l-aŭ lovit (Cost. I,293). Așa zicînd, sanchi, supt cuvînt că, pretinzînd că, pretextînd că: Hmil cu oștile gata era, anume spre părțile Mosculuĭ (Cost. I,319). Un anume, o anume (pron. indefinit fix) un oare-care, o oare-care: un anume Ion. Anumit, determinat, special: o anume femeĭe (saŭ o femeĭe anume) care să-l îngrijească. Anumit, determinat, precis, fix: o anume cantitate.Și anume (adv.), anume, pe nume, după nume: eraŭ treĭ, și anume: Vasile, Grigore și Ion. – Ardeleniĭ, traducînd după germ. nämlich, fac abuz de acest anume, ca și de adică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

anume adj. invar., adv. (măsuri ~, A făcut-o ~.)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANUME adv., adj. 1. adv. v. adică. 2. adv. dinadins, expres, intenționat, înadins, special. (A procedat ~ în acest sens.) 3. adv. special, (înv.) specialmente. (M-am dus ~ la el.) 4. adj. v. anumit.

ANUME adv., adj. 1. adv. adică, (livr.) recte, (înv.) sireaci. (Prima filă, ~ contrapagina.) 2. adv. dinadins, expres, intenționat, înadins, special. (A procedat ~ în acest sens.) 3. adv. special, (înv.) specialmente. (M-am dus ~ la el.) 4. adj. anumit, aparte, deosebit, special, (înv. și pop.) osebit. (Cu o metodă ~.)

Intrare: anume (adj.)
anume2 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
  • anume
anome
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anumeadjectiv invariabil

  • 1. Care se face, se spune etc. în mod special. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aceia își pun straie anume. SADOVEANU, N. F. 45. DLRLC
    • format_quote O să fiu fericită cînd voi putea scrie o vorbă anume. SADOVEANU, P. M. 65. DLRLC
    • 1.1. (Înaintea unui substantiv la plural) Unii, anumiți. DLRLC
      sinonime: niște
      • format_quote Programului anunțat i s-au adus anume modificări. DLRLC
etimologie:
  • A + nume DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.